În emisiunea „România în Direct” de luni, o ediție specială dedicată votului pentru președintele României, jurnaliștii Cătălin Striblea, Vlad Petreanu și publicistul Cristian Tudor Popescu au analizat decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Jurnalistul Cătălin Tolontan, într-o intervenție telefonică în emisiune, a vorbit despre înfrângerea democrației în contextul alegerilor prezidențiale. „Din punct de vedere organizatoric, operațional – dacă-mi permiteți cuvântul – pentru statul român să oprească niște alegeri este un eșec, ca organizator al alegerilor. Este un eșec”, a spus Cătălin Tolontan. „Am dat foc la livadă ca să salvăm casa, dar ursul este tot acolo. Și nu am nicio garanție că rămânând în picioare, dacă suntem aceiași oameni, o să ne poată proteja cineva. Pentru că prima oară l-au lăsat pe urs în livadă”, a explicat jurnalistul cu privire la parcursul politic românesc în urma anulării alegerilor prezidențiale. Despre Klaus Iohannis, jurnalistul Cătălin Tolontan a spus că: „Putea să facă un pas în spate” / „Putea să existe o negociere de ieșire din scenă și lăsarea unui mandat temporar pentru un nou șef după numirea noului Parlament, ceea ce însemna la sfârșitul lui decembrie, adică peste două săptămâni, nu acum”.
Vineri, 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din România, motivând prin „caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”, în urma documentelor din CSAT desecretizate, care au analizat modul în care s-a desfășurat campania electorală a candidatului Călin Georgescu pe TikTok și interesul Rusiei de a influența alegerile din România. Tot vineri, 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anunțat că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate.
Klaus Iohannis a anunțat vineri seara că rămâne în mandat până la alegerea unui nou președinte: „Ce fac eu? În Constituția României, citim la articolul 83, alineatul 2: președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales. Concluzie: eu rămân în mandat până când va fi ales un nou președinte al României. Când noul președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”.
Cătălin Tolontan, despre Direcția de Apărare a Constituției: „A fost desființată Direcția respectivă fiind transformată într-un fel de ghișeu electronic – și nu exagerez – care nu făcea decât să selecteze din rapoartele sau analizele care veneau de la alte Direcții din interiorul SRI. Și asta s-a întâmplat în iulie 2024, cu doar câteva luni înainte să ni se întâmple ce ni s-a întâmplat acum”
Cătălin Striblea: Este adevărat sau este doar o întrebare că nu mai există Direcția de Apărare a Constituției? Ce ai aflat de când ai pus întrebarea?
Cătălin Tolontan: „Am aflat alte lucruri, dar pe surse, pentru că SRI nu a răspuns la această întrebare. E adevărat ca structura SRI din anume puncte de vedere să fie secretă – cel puțin pentru noi, pentru publicul larg – dar în niciun caz nu poate fi secretă pentru cei care au certificate ORNIS, respectiv pentru cei din Comisia de Control. Ei ar putea să afle dacă această structură – care era principala structură care se ocupa cu vulnerabilitățile de acest gen, care au ieșit la iveală acum, și anume lamlformarea alegerilor democratice concret. A fost desființată Direcția respectivă fiind transformată într-un fel de ghișeu electronic – și nu exagerez – care nu făcea decât să selecteze din rapoartele sau analizele care veneau de la alte Direcții din interiorul SRI. Și asta s-a întâmplat în iulie 2024, cu doar câteva luni înainte să ni se întâmple ce ni s-a întâmplat acum”.
Cătălin Tolontan: „Din punct de vedere organizatoric, operațional – dacă-mi permiteți cuvântul – pentru statul român să oprească niște alegeri este un eșec, ca organizator al alegerilor. Este un eșec”
Cătălin Tolontan: „Astea sunt faptele. În același timp, sunt fapte… Unul dintre ascultătorii dumneavoastră spunea mai devreme următorul lucru: că în România, în anume sau în mai multe părți se trăiește mai prost decât în urmă cu 30 de ani. Asta nu e adevărat. Sigur, pot exista excepții, pot exista cazuri, mici comunități care pot fi în această situație. Dar vorbind statistic, Alina Mungiu Pipide a făcut o demonstrație chiar înainte de posibilul tur II în care a spus foarte clar că până la urmă această afirmație a lui Călin Georgescu este cea mai mare minciună dintre toate cele pe care le-a spus. Pentru că, de asemenea, se dovedește foarte ușor, factual, că nu este adevărat”.
Vlad Petreanu: Dar Călin Georgescu are o afirmație: spune că toată țara e nenorocită, ceea ce evident că nu e adevărat.
Cătălin Tolontan: „Esența, în cazul acesta, stă și în bani. Românii au ajuns la un salariu de 1051 de euro, care este mai mare azi”.
Vlad Petreanu: Cine ar fi crezut că eu aici o să fiu de stânga și Cătălin Tolontan de dreapta.
Cătălin Striblea: De ce spui că ceea ce s-a întâmplat este o înfrângere a democrației? Te aduc la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională.
Cătălin Tolontan: „Pentru că atunci când nu ai încredere în cetățenii că vor vota pro-UE și pro-NATO, de frică, anulezi alegerile”.
Cristian Tudor Popescu: Nu pot să cred… Domnule Tolontan, nu pot să cred că ați rostit propoziția asta dumneavoastră.
Cătălin Tolontan: „O pot și extinde și pot să o să și întăresc”.
Cristian Tudor Popescu: Întăriți-o…
Cătălin Tolontan: „O întăresc. Eu nu am auzit până acum din partea statului român – poate că trebuia să o zică chiar președintele României lucrul acesta: scuze pentru cei 50.000 de oameni care apucaseră să voteze în momentul în care s-a oprit votul de către BEC după decizia CCR și în fața oamenilor – indiferent de tabăra lor, de credințele lor, de preferințele lor politice – care urmau să voteze în zilele următoare și care nu au mai votat.
Pentru că oricum ar fi, indiferent cum ne plasăm, ce credem despre ceea ce s-a întâmplat, din punct de vedere organizatoric, operațional – dacă-mi permiteți cuvântul – pentru statul român să oprească niște alegeri este un eșec, ca organizator al alegerilor. Este un eșec. Treaba lor era să le organizeze și le-au oprit. Acesta este un eșec. Foarte mulți oameni ar fi vrut să voteze.
Cum votau oamenii… am văzut că s-au strecurat aceste sondaje de opinie pe care nu le-a văzut nimeni, ni s-ar fi strecurat ideea că ar fi pierdut Lasconi în favoarea lui Georgescu. Nu știu asta și nu am nicio încredere în instituțiile care au furnizat, pe surse, aceste informații. De ce? Pentru că ei nu au fost în stare să vadă o imixtiune grosonală a Rusiei și a unor rețele finanțate de ani de zile de Rusia, dar să citească niște sondaje de opinie făcute în ultimul moment”.
Cătălin Tolontan: „Am dat foc la livadă ca să salvăm casa, dar ursul este tot acolo. Și nu am nicio garanție că rămânând în picioare, dacă suntem aceiași oameni, o să ne poată proteja cineva. Pentru că prima oară l-au lăsat pe urs în livadă”
Cristian Tudor Popescu: Dar considerați, domnule Tolontan, că candidatul Georgescu a desfășurat o campanie legală și corectă?
Cătălin Tolontan: „Nu”.
Cristian Tudor Popescu: Deci atunci există un motiv pentru ca să recurgă la această măsură Curtea constituțională?
Cătălin Tolontan: „Dar asta nu înseamnă…”
Cristian Tudor Popescu: Și de ce să însemne asta, atunci, sfârșitul democrației, o înfrângere pentru democrație dacă se oprește un joc constantându-se că unul dintre candidați, dintre jucători trișează?
Cătălin Tolontan: „Pentru că asta nu e mai puțin dureros și pentru susținătorii respectivului candidat, dar și pentru susținătorii celeilalte părți, care se prezentase la luptă fără să știe sau fără să anticipeze că va pierde. Eu nu știu care era rezultatul…”.
Cristian Tudor Popescu: Nici eu, dar era mai bine dacă Curtea Constituțională de datele pe care le avea la dispoziție de la CSAT și lăsa să se desfășoare alegerile în continuare, existând probabilitatea ca și în turul II să se manifeste aceleași ilegalități grave ca și în turul I?”.
Cătălin Tolontan: „Nu, dar era mult mai bine ca atât CCR-ul să acționeze mai devreme, cât și toate celelalte instituții din amonte care au furnizat informațiile într-un târziu”.
Cristian Tudor Popescu: Asta suntem cu toții de acord, că trebuia să acționeze mai devreme. Dar în ceasul al 12-lea mai degrabă era bine să nu acționeze decât să acționeze, vând în vedere datele pe care le avea la dispoziție din CSAT?
Cătălin Tolontan: „Eu spun cum spuneți și dumneavoastră. Am folosit metafora asta, poate că e nefericită: am dat foc la livadă ca să salvăm casa, dar ursul este tot acolo. Și nu am nicio garanție că rămânând în picioare, dacă suntem aceiași oameni, o să ne poată proteja cineva. Pentru că prima oară l-au lăsat pe urs în livadă”.
Cristian Tudor Popescu: Dar nici eu nu am nicio garanție în legătură cu securitatea noastră în continuare. Ceea ce nu este un argument pentru a nu fi luată această măsură acum.
Cătălin Tolontan: „Bun, dar dacă ea este o măsură de ceasul al 12-lea, cum o numiți și vă citez, după ce a trecut ceasul al 12-lea – că noi deja suntem într-un alt ceas – păstrăm urgența, totuși, și sentimentul iminenței pericolului și în raport cu cei care ne-au adus în acest pericol?”.
Cristian Tudor Popescu: Bineînțeles.
Cătălin Tolontan: „Nu văd, că deocamdată timpul pentru ei nu mai curge la fel de repede. Președintele și-a prelungit mandatul, știind el înainte de motivarea Curții Constituționale – și oamenii au dreptate să fie supărați pe asta. Avem același șef al Camerei Deputaților, același șef al Senatului, Rareș Bogdan este europarlamentar, Tudose e europarlamentar. Oamenii sunt reînșurubați în pozițiile anterioare”.
Cătălin Tolontan, despre Klaus Iohannis: „Putea să facă un pas în spate” / „Putea să existe o negociere de ieșire din scenă și lăsarea unui mandat temporar pentru un nou șef după numirea noului Parlament, ceea ce însemna la sfârșitul lui decembrie, adică peste două săptămâni, nu acum”
Cristian Tudor Popescu: Și ce voiați să facă, domnule Tolontan, să plece toți acum? Și să lase, în condițiile în care nu s-a constituit majoritatea parlamentară și noul guvern, ce să facă? Să plece Iohannis de acolo?
Cătălin Tolontan: „Nu, să negocieze Klaus Iohannis. Cred că era normal ca într-o situație de criză constituțională – pentru că suntem într-o astfel de situație, așa cum cred și alți juriști, nu eu. S-a exprimat Horațiu Dumbravă, fostul șef al CSM”.
Cristian Tudor Popescu: Ce să negocieze, cu cine?
Cătălin Tolontan: „S-a exprimat Toni Neacșu. Cu partidele. Cu partidele care au fost alese acum 4 ani sau și cu partidele care au fost alese acum. Să negocieze cum se trece criza. El singur la Cotroceni, cu deciziile Curții Constituționale pe care în mod miraculos le anticipează și unii zic că a fost parte în ele – ceea ce ar fi complet ilegal – nu poate să iasă din criză. El singur”.
Cristian Tudor Popescu: Păi nu iese, dar acum așteptăm… Ce să negocieze. Pur și simplu trebuie să acționeze acum parlamentarii nou aleși să formeze cât mai repede majoritatea parlamentară și să avem un premier și un Guvern. Cesă negocieze aici. Aici este un maximum, nu e un optimum. Cu cât mai repede cu atât mai bine.
Cătălin Tolontan: „Păi, putea să facă un pas un spate. Există opiniile juriștilor care consideră că el putea să facă un pas în spate”.
Cristian Tudor Popescu: Și cine venea în locul lui acum?
Cătălin Tolontan: „Un nou șef al Senatului”.
Vlad Petreanu: Domnul Ciucă…
Cătălin Tolontan: „Păi nu neapărat. O secundă, că putea să existe o negociere de ieșire din scenă și lăsarea unui mandat temporar pentru un nou șef după numirea noului Parlament, ceea ce însemna la sfârșitul lui decembrie, adică peste două săptămâni, nu acum. Dar altfel, vă întreb și eu, domnule Popescu: credeți că prezența lui Klaus Iohannis în următoarele trei luni în fruntea statului român o să încurajeze forțele democratice din România…”.
Cristian Tudor Popescu: Nu, evident. Nici vorbă. O să-i aducă voturi în plus lui Călin Georgescu domnul Iohannis, în fiecare zi. Poate măcar să nu mai apară pe la televizor. Deloc.
Cătălin Tolontan: „Vreau să spun că unele dintre obiceiurile astea s-au translatat în TikTok, deși unele erau practicate pe televiziunile din România, pe site-urile din România de către ceilalți candidați. Dar este evident că niciunul dintre candidați nu a obținut un avantaj de acest tip, care a fost un avantaj extrem de elaborat – și SRI a venit aici cu lucruri concrete, cum ar fi cele aproape 800 de conturi TikTok îngropate în 2016, când TikTok-ul nici nu exista în afara Chinei, și actualizate doar acum și acum nu înseamnă anul acesta, ci doar cu două săptămâni înainte de turul I, ca să nu le observe nimeni. Astea sunt mișcări evident gen servicii secrete”
Cătălin Striblea: Cătălin Tolontan, dar în privința lui Călin Georgescu, despre care sunt date palpabile că a avut o campanie finanțată nelegal în afar regulilor stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă. Despre domnul Georgescu ce e de spus, că de fapt aici miezul problemei: atacul hibrid care vine dinspre Rusia și ne-a adus și acest tip de campanie.
Cătălin Tolontan: „Iar o să dau un răspuns care probabil va enerva publicul, dar tot factual: i s-a reproșat, printre altele, faptul că el a făcut campanie declarând zero lei. Reproșul este absolut logic și are o conotație penală evidentă – asta este treaba Parchetului să se sesizeze, sau a Instanței dacă se va ajunge la Instanță.
Dar întrebarea logică este, pe de altă parte: ceilalți care nu și-au marcat la televiziune reclama luni de zile? Sau Ciucă, cel care a avut 400 de panouri în toată țara și a făcut campanie și el urma să fie candidat la prezidențiale, dar făcea campanie la o carte PNL-ul. Deci, complet o aberație, pe minim 2 milioane de euro bani publici. Lucrurile acelea nu erau tot un avantaj al unor candidați incorect dobândit față de restul candidaților? Și acum am citat din motivarea curții pe cazul Georgescu. Asta nu îl face mai puțin vinovat pe Georgescu, nu asta vreau să spun.
Vreau să spun că unele dintre obiceiurile astea s-au translatat în TikTok, deși unele erau practicate pe televiziunile din România, pe site-urile din România de către ceilalți candidați. Dar este evident că niciunul dintre candidați nu a obținut un avantaj de acest tip, care a fost un avantaj extrem de elaborat – și SRI a venit aici cu lucruri concrete, cum ar fi cele aproape 800 de conturi TikTok îngropate în 2016, când TikTok-ul nici nu exista în afara Chinei, și actualizate doar acum și acum nu înseamnă anul acesta, ci doar cu două săptămâni înainte de turul I, ca să nu le observe nimeni. Astea sunt mișcări evident gen servicii secrete – și aici s-au referit ei când au spus că sunt patternuri statale.
Mai mult de atât: rețeaua aia fabuloasă care a promovat ani de zile în România – plătim bani și la televiziuni și la site-uri – știri din astea aparent nevinovate, stupide, dar de o trivialitate care părea light: în locul medicamentelor uneori se poate lua coada șoricelului. Și după aia descoperi că discursul legat de coada șoricelului, de apă, de miracole este în gura unui candidat. Astea au fost lucruri extrem de bine elaborate și care au avut, din păcate, succes”.
Sursa foto: Inquam Photos / Mălina Norocea
