Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, răspunde întrebărilor primite de ascultătorii Europa FM, în cadrul unei Ediții speciale România în Direct, moderată de Cătălin Striblea.
După ce a declarat că operaţiunile de întreţinere și de reparaţie a infrastructurii nu s-au efectuat în România de 10 – 15 ani, în special pe zona feroviară, Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii, ne spune ce se poate schimba de aici înainte și care sunt planurile pentru infrastructura României.
„Avem în România 900 de kilometri în operare, în 30 de ani am construit în jur de 800 de kilometri. (…) Mi-am propus să vorbească faptele, avem și kilometri de autostradă care se deschid anul acesta și programe care vor fi gata la anul sau în 2023, avem licitații pe care le lansăm.”
Ministrul Transporturilor spune că este trist că unele proiecte au întârzieri de ani de zile:
„Sebeș – Turda se termină, în sfârșit, anul acesta. Trebuia să fie gata în doi ani, terminăm anul acesta. Este trist că durează 7 ani în loc de 2.”
„Nu-mi propun această zonă a festivismului. N-aș exclude asta din respect față de munca oamenilor de acolo”, a spus Cătălin Drulă, referindu-se la obiceiul oficialilor de a merge să inaugureze diverse porțiuni de drumuri.
Mihai, un telespectator Europa FM, a vrut să afle când se vor realiza cei cîțiva kilometri care leagă Autostrada Sibiu-Nădlac.
„E vorba de un sector de 9 km de pe Lugoj-Deva, e singurul sector lipsă între Sibiu și Nădlac, este un contract derulat dezastruos. (…) Este o licitație în derulare pentru acești 9 kilometri lipsă, pentru că drumul nu a fost refăcut apar permanent gropi. (…) Sunt în faza de negociere finală Compania de Drumuri cu compania care a fost dată afară să închidă litigiul, să livreze compania documentația. Licitația este suspendată acum, ar trebui ca la orizontul acestei luni să se finalizeze și să fie deblocată licitația”, a răspuns ministrul Transporturilor.
Claudiu a vrut să afle, în legătură cu Autostrada Sebeș Turda, când vor începe plățile pentru exproprieri, terenurile fiind luate încă din 2015.
„Asta e ușor șocant, (…) contravaloarea acelor terenuri se pune într-un cont și suma rămâne blocată. Uneori apar probleme și pe titluri de proprietate, apar și succesiuni și până la finalizarea lor nu se face transferul de bani”, spune Cătălin Drulă, care a adăugat că va cerceta în amănunt această problemă.
Sebastian a intrat în direct pentru a-l întreba pe ministrul Drulă ce rol au firmele private de securitate care păzesc autostrăzile.
Cătălin Drulă: „Recunosc că pe partea aceasta de pază nu sunt expert. Ce știu e că da, se fură elemente ale autostrăzii. (…) Și problemele pe care le ai în România nu le ai în Austria, dar o să cer explicații. În mod sigur nu e foarte în regulă ca pe autostradă să existe mașină de patrulare.”
Despre salariile de la Metrorex, ministrul Transporturilor a declarat că: „între 2016 și 2020 s-au dublat salariile în Metrorex. A ajuns partea de cheltuieli salariale de la 333 milioane la 627 milioane în 2020. Compania reușește să acopere un sfert prin venituri proprii. (…) În bugetul pe anul acesta Metrorex a cerut 1,1 miliarde de lei pentru subvenție, o șesime se duce la subvenționarea unei singure companii din București. Anul trecut, pe vreme de pandemie, în septembrie au renegociat contractul colectiv de muncă cu 18% creșteri salariale. (…) Bugetul de stat nu-și permite asta, eu chiar cred că oamenii din Metrorex au fost păcăliți de această conducere sindicală.”
„Cei de la CFR nu au primit de 5 ani aceste creșteri, acolo există o republică Metrorex cu un șef de sindicat care se comportă ca un șef de cartel. Există soluția de bun simț a unei negocieri cinstite, important e să te uiți la ce este rezonabil”, a mai spus Cătălin Drulă.
George a vrut să afle dacă parteneriatul public-privat va fi aplicat și în cazul construirii autostrăzilor din România.
„Parteneriatul public-privat funcționează atunci când obiectivul finanțării generează venituri. De exemplu un tunel, un pod, plătești o taxă și taxa acoperă costul acelei infrastructuri. Pentru autostrăzi și proiecte mari, nu se recuperează. (…) Poate fi folosită pentru proiecte punctuale”, spune ministrul Transporturilor.
„Anul ăsta ne-am propus să investim 8 miliarde de lei, un record”, a mai spus ministrul Drulă.
Marius, care este și transportator, a vrut să afle de ce nu sunt angajați profesioniști în companiile de infrastructură, dând exemplul unor oameni care peticeau drumurile cu flacăra buteliei.
„Nu sunt expert, ideea este că, în condiții de iarnă, nu se pot face reparații durabile, cu flacăra se încălzește substratul și să țină cât de cât acea reparație. Compania de Drumuri, le-am atras și eu atenția”, a răspuns Cătălin Drulă, la România în Direct.
Ovidiu a cerut să afle de la ministrul Transporturilor care este posibilitatea să se finalizeze proiectele mari de infrastructură, în condițiile în care nu sunt bani pentru proiectele mici.
„Acele proiecte mari au o linie de finanțare separată, din bani europeni. Dincolo de ele, va trebui să privim cu onestitate capacitatea de finanțare. Banii nu sunt suficienți ca să menținem această rețea. Putem eficientiza ce facem cu banii pe care îi avem, (…) pe partea de finanțare aș vrea să introducem taxarea traficului greu la distanță. (…) Deci nu mai plătesc rovinietă transportatorii, (…)plătești pe distanță. Au introdus-o țările din jurul nostru.”
