În această săptămână, la Misiunea Verde, căutăm să înțelegem cât de importante sunt oceanele pentru viața pe Pământ. Am pornit discuția de la interviul obținut în exclusivitate de Europa FM cu Oliver Schmoll, specialistul care coordonează Departamentul Apa și Climă în cadrul Biroului European OMS pentru Mediu și Sănătate.
Acesta i-a spus Monei Nicolici că ”schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari crize de sănătate publică, pe care o vedem în Europa, dar și în lume”.
Una dintre problemele cu care ne confruntăm azi este legată și de sursele de ape, calitatea apei, dar și poluarea constantă a lor, precum și amenințările tot mai puternice asupra biodiversității marine.
Oceanul Planetar acoperă 71% din suprafaţa planetei şi reprezintă 97% din apa Pământului. De asemenea, între 70-80% din oxigenul atmosferic este produs în oceane.
Oceanele reglează clima şi ne dau oxigen, hrană şi medicamente, sunt casă a miliarde de vieţuitoare, sursă de viaţă pentru multe milioane de oameni, sunt cale de transport, sursă de energie, loc de muncă, dar și de vacanţă.
Chiar dacă 97% din toată apa planetei se găseşte în oceane, numai o mică parte este bună de băut. Dacă nivelul apelor ar creşte cu 3 metri, oraşe precum Londra, New York sau Veneţia ar fi sub apă.
Doar că schimbările de climă care apar pe fondul acţiunilor oamenilor determină o creştere îngrijorătoare a temperaturii apei din adâncurile mărilor şi oceanelor, după cum arată o analiză a cercetătorilor de la Centrul American de Cercetare Atmosferică. Apele din adâncuri preiau o cantitate însemnată de căldură, mult mai mare decât au estimat anterior specialiștii, ceea ce determină o scădere a nivelului de căldură de la suprafaţa Pământului, notează oamenii de ştiinţă. Fenomenele meteorologice extreme, precum uraganul El Niño, pot contribui la încălzirea apelor din adâncime. În 1998, pe fondul uraganului s-a atins un nivel record de temperaturi ridicate din cauza căldurii eliberate de ocean în atmosferă.
Anual, aproximativ 10.000.000 de tone de plastic ajung în marile si oceanele noastre și reprezintă 80% din toate resturile marine de la apele de suprafață. Se pare ca microplasticul de pe fundul apelor este la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.
Până în 2018, microplasticul a fost găsit în organele a peste 114 specii acvatice , inclusiv in unele specii care se găsesc doar în cele mai adânci puncte oceanice. Particulele de plastic sunt ingerate la toate nivelurile lanțului trofic acvatic, de la plancton, corali, midii pana la pești, păsări și mamifere marine.
Poluarea cu plastic ucide aproximativ 100.000 de mamifere și țestoase marine, peste un milion de păsări marine și un număr chiar mai mare de pești, nevertebrate și alte animale în fiecare an, conform unui raport realizat de Oceans Asia.
Un studiu recent a descoperit ca delfinii și balenele eșuate pe plajele din sud-estul Statelor Unite prezentau în organismele lor un nivel ridicat de compuși chimici proveniți din plastic și erbicide, dar si cantități alarmant de mari de mercur. Astfel de informaţii sunt greu de colectat de la animalele vii, iar cercetătorii nu au putut determina dacă toxinele au reprezentat cauza eşuării acestor animale.
Poluarea, schimbările climatice, dar mai ales braconajul si captura accidentală în plase şi alte echipamente de pescuit industrial amenință balenele, delfinii şi marsuinii cu dispariția, iar unele specii ar putea dispărea complet chiar în timpul vieţii noastre, avertizează peste 350 de oameni de ştiinţă şi ecologişti de pe mai multe continente care au semnat un apel în apărarea acestor animale marine. Anul trecut, pe plajele din România au eșuat aproximativ 80 de delfini, iar cauzele sunt plasele pescarilor sau poluarea.
Pe lângă plastic sau alte substanțe toxice care ajung în mări și oceane, pandemia, dar mai ales neglijența oamenilor, a mai contribuit cu ceva la poluarea apelor: 1,56 miliarde de măști au ajuns în oceane în 2020.
Măştile faciale de unică folosinţă sunt fabricate dintr-o varietate de materiale plastice suflate în topitură, sunt dificil de reciclat, atât din cauza compoziţiei, cât şi a riscului de contaminare şi infecție și se descompun în 450 de ani, se arată într-un raport Oceans Asia.
Ziua Mondială a Oceanelor
Ziua Oceanelor a fost stabilită pe 8 iunie 1992 la “Summit-ul Pământului” de la Rio de Janeiro, Brazilia. În 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat oficial data de 8 iunie ca Ziua Mondială a Oceanelor.
Cu fiecare ediție, un număr tot mai mare de țări și organizații marchează această zi promovând ocrotirea oceanelor.
ILUSTRAȚIE: Milos Prelevic / Unsplash
