Legea dării în plată a intrat în vigoare de vineri, 13 mai. Legea le permite românilor să scape total de datorii dacă cedează băncii bunul ipotecat, în cazul în care vor dovedi că nu își mai pot plăti datoriile.
Persoanele care beneficiază de această lege trebuie să fi luat un împrumut de cel mult 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă. Vor beneficia de această lege inclusiv românii care au fost executați silit.
Nu vor beneficia însă românii care și-au cumpărat locuințe prin programul Prima Casă.
Legea se aplică atât pentru contractele aflate în derulare până la data de 13 mai 2016, cât și pentru creditele încheiate începând cu 13 mai 2016.
Care sunt pașii de urmat pentru a renunța la casă prin darea în plata
Pentru început trebuie făcută distincția categoriilor de persoane care pot beneficia de darea în plată.
- Consumatorul este încă în posesia imobilului și își plătește ratele la zi sau se află în proces de executare silită.
- Consumatorul a fost deja executat silit și a piedut imobilul, dar mai are de plătit rate la bancă.
În prima variantă, consumatorul trebuie să transmită băncii o notificare scrisă prin care să declare că este de acord să cedeze bunul ipotecat. Notificarea poate fi făcută prin intermediul unui avocat, executor judecătoresc sau al unui notar public.
Din momentul în care banca este notificată oficial, toate efectele contractului se îngheață și rămân în vigoare indiferent dacă se ajunge în justiție și indiferent de timpul parcurs în justiție, spune avocatul Gheorghe Piperea. ” Nu mai plătești nimic.”
Al doilea pas, care ar urma să aibă loc după cel puțin 30 de zile libere, se merge la notar unde se autentifică actul de transfer al dreptului de proprietate. În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, atunci consumatorul are dreptul să meargă în instanță și să ceară judecătorului să facă ceea ce nu a făcut notarul, fie că notarul a refuzat, fie că banca nu a venit la notar.
Avocatul Gheorghe Piperea spune că în unele cazuri nu este nevoie să fie parcurși toți acești pași. După ce s-a primit notificarea, o bancă poate intra în negociere cu clientul. Negocierea poate însemna ”facem actul de transfer și împărțim costurile sau reechilibrăm contractul, reducem costurile la jumătate decât sunt în momentul de față, reducem rata de schimb valutar, scoatem clauzele abuzive”, spune avocatul Piperea, care precizează că în astfel de situații oamenii nu mai părăsesc casa și nu renunță nici la contract.
Deja BCR a anunțat că va negocia în astfel de situații și va negocia discount-uri consistente, precizează avocatul Piperea.
Clienții executați silit și care au pierdut casa
În cazul clienților care au fost deja executați silit, și-au pierdut locuința, dar mai plătesc rate la bancă ar trebui să existe o notificare, urmată de o cerere de constatare de ștergere a datoriilor.
Notificarea nu este obligatorie în acest caz, spune avocatul Piperea, pentru că un client poate merge direct în instanță. Acesta e de părere că notificarea este necesară pentru că documentul duce la încetarea imediată a contractului, în timp ce procesul ar putea dura, iar clientul va plăti în continuare ratele. După ce a fost notificată banca sau colectorul de creanțe, executorul trebuie să oprească procesul de executare, iar angajatorul să ridice poprirea pe salariu. În final, judecătorul dă o hotărâre prin care se constată ștergea datoriilor.
Cât costă să renunți la casă prin darea în plata
În privința costurilor pe care le suportă debitorul, acestea variază între 20 și 400 de lei. În această fază nu se ține cont de valoarea imobilului sau costul creditului. Gheorghe Piperea e de părere că în medie notificarea va costa 200 de lei, inclusiv cea emisă de avocați. Lucurile devin puțin mai complicate în a doua fază la notar, la autentificarea contractului. Se plătește un onorariu, care este în sarcina consumatorului.
O problemă mai delicată o reprezintă impozitul de 2% pe transferul dreptului de proprietate, impozit calculat la valoarea locuinței. Practic la un apartament de 50.000 de euro, costurile totale ar putea ajunge până la 5.500 de lei. Persoana care a fost deja executată silit și a pierdut locuința va trebui să plătească doar acea notificare de până în 400 de lei. În cazul în care banca face contestație la o notificare, clientul trebuie să apeleze la serviciile unui avocat și să-i achite onorariul, între 500 și 2.000 de lei.
Estimări
Avocatul Gheorghe Piperea e de părere că aproximativ 15.000 de români ar putea renunța la casele lor prin legea dării în plată. În schimb notificări ar putea solicita 40.000 de persoane care vor să obțină condiții mai bune pentru creditul contractat, practic să ceară renegocierea contractelor.
Efectele legii dării în plată
În prezent, mai multe bănci, printre care BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost și ING, au majorat deja avansul la credite ipotecare. În cele mai multe cazuri, acesta a crescut de la 15 la 25% pentru împrumuturile în lei. O analiză a site-ului imobiliare.ro arăta că Legea dării în plată a crescut prețurile apartamentelor din toată țara.
