Confidenţialitate

Casa Verde 2024. Dumitru Chisăliță: Peste 11.000 de oameni trăiesc încă la lumina lumânării. Acești bani ar fi trebuit să ajungă mai întâi la ei și la cei aflați în sărăcie energetică | VIDEO

Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, lansat la finalul anului 2021 de către Ministerul Mediului și prin care statul acordă bani românilor pentru instalarea unor panouri fotovoltaice s-a transformat într-un soi de concurs de competențe digitale, pentru că cei care se înscriu trebuie să completeze formularul în viteză. Ministrul Mediului a anunțat noi reguli de înscriere pentru programul din 2025, după ce Asociația Prosumatorilor a acuzat implicarea inteligenței artificiale în acest program, întrucât 1100 de dosare au fost validate în numai 40 de secunde. Într-o intervenție telefonică la emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Verde a subliniat că politicile care privesc acest program ar trebui să fie orientate mai întâi spre cei peste 11.000 de români care nu au deloc energie electrică în 2024 și spre cei aflați în imposibilitatea de a-și plăti facturile la energie. Persoanele cu un venit mai mare ar putea fi stimulate să își achiziționeze panouri fotovoltaice prin reduceri de taxe și impozite, a subliniat Dumitru Chisăliță. 

Dumitru Chisăliță: „Oamenii au înțeles necesitatea, au înțeles că aceste panouri le pot face viața mai ușoară și facturile mai mici”

Cătălin Striblea: De ce este anomalie programul „Casa Verde”?

Dumitru Chisăliță: „Dacă la început acest program era binevenit, tocmai pentru a determina și a convinge consumatorii că energia verde este o posibilitate, este o opțiune și poate să fie o necesitate, după trei ani, lucrurile s-au dezvoltat destul de mult. Oamenii au înțeles necesitatea, au înțeles că aceste panouri le pot face viața mai ușoară și facturile mai mici. Practic, de acum încolo cred că era necesar să discutăm de niște politici în care nu doar un număr finit de oameni să ajungă la acești bani, ci să ajungă la un număr cât mai mare. Trebuia să abordăm altfel problema”.

Dumitru Chisăliță: „Cred că era nevoie să ne uităm cu aceste ajutoare bănești către cei care n-au deloc energie electrică”

Dumitru Chisăliță: „În primul rând, cred că era nevoie să ne uităm cu aceste ajutoare bănești către cei care n-au deloc energie electrică. Sunt circa 5.400 de gospodării – peste 11.000 de oameni care trăiesc încă la lumina lumânării și la lumina lămpașului. Și atunci cred că era prioritatea 0. Avem 16%, conform datelor Eurostat, persoane care sunt în sărăcie energetică – adică nu au bani să își plătească facturile la energie electrică și gaze naturale și atunci ar fi trebuit să fie prioritatea 1. Iar pentru ceilalți consider că era mult mai util să discutăm de niște politici care să se bazeze pe anumite reduceri de taxe și de impozite”.

Dumitru Chisăliță: „Statul dă 30.000 de lei pentru minim 3 kilowați. Dar costul real pentru minim 3 kilowați poate să fie și de 15.000 de lei, însă, dacă tot banii aceștia au venit degeaba, firmele taie facturi de 30.000 de lei”

Cătălin Striblea: Dumneavoastră spuneți pe șleau că statul cam dă bani unor oameni care au o putință mare. Dacă tot ai o casă și ai dat pe ea 50.000-100.000 sau chiar mai mult când ți-ai făcut casa, poate n-ar trebui să te ajute statul cu bani. Am înțeles corect?

Dumitru Chisăliță: „Nu în momentul acesta. Sunt prioritățile 0, prioritățile 1 și, repet, abia mai departe e nevoie ca și ceilalți oameni să beneficieze, dar nu să beneficieze în urma rapidității cu care dau click pe un buton, ci să beneficieze prin anumite reduceri de fiscalități și impozite. Așa cum există în toate țările din Uniunea Europeană. În momentul în care vii cu energie curată, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, panouri termosolare ți se reduce impozitul pe clădiri și astfel tu îți recuperezi banii indirect. De ce multe state au mers pe această construcție? Pentru că s-a văzut că atunci când primești bani degeaba, îi și cheltuiești foarte ușor. Vă dau un exemplu: în momentul de față, costul pentru 3 de kilowați, ceea ce înseamnă această dotare pe care o dă statul – statul dă 30.000 de lei pentru minim 3 kilowați. Dar costul real pentru minim 3 kilowați poate să fie și de 15.000 de lei, însă, dacă tot banii aceștia au venit degeaba, firmele taie facturi de 30.000 de lei, ceea ce înseamnă, de fapt, o utilizare ineficientă a acestor bani. În momentul în care sunt banii tăi, când te uiți la fiecare leu nu vei mai face atâta risipă și nu vei mai da atât de ușor unor firme doar din considerente că ei au venit degeaba”.

Dumitru Chisăliță: Plafonarea a fost bună în anul 2022. În acest moment, plafonarea face mai mult rău

Cătălin Striblea: Avem două programe acum. Unul care subvenționează prețul energiei electrice, prin plafonarea respectivă și fiecare cetățean român la casa lui poate plăti doar până la un anumit nivel al prețului și avem o subvenie pentru panourile fotovoltaice. Avem două tipuri de subvenții. E prea generos statul român?

Dumitru Chisăliță: „Plafonarea a fost bună în anul 2022, când prețurile au crescut foarte mult și a fost o metodă de a tempera această creștere și de a ajuta consumatorul. Părerea mea este că acum plafonarea face mai mult rău. Toate ofertele care există în mometnul de față în piață sunt oferte care se învârst în jurul prețului maximal, în condițiile în care costurile și prețul real este mult mai mic. Deci, dacă în 2022 au fost foarte bune aceste plafonări, în 2023 și 2024 noi am plătit mai mult pentru gaze naturale, dar și pentru energie electrică unii dintre noi, tocmai pentru că a fost prețul plafonat și, ca atare, aceste valori ridicate ale plafonului a făcut ca ofertele furnizorilor să se învârtă în jurul acestor plafoane ridicate. Mult mai ridicate decât prețul efectiv din piață”.

Dumitru Chisăliță: „Energia regenerabilă și energia produsă cu panouri fotovoltaice reprezintă un viitor cert, dar trebuie abordat într-un mod constructiv și mai echitabil”

Cătălin Striblea: Să continue politica aceasta pe viitor? Ea are și părți pozitive și trebuie să i le recunoașteți. S-a creat o piață, o nevoie, oamenii chiar au dorință să își pună asta pe casă și poate fără banii statului transformarea asta nu ar fi fost posibilă.

Dumitru Chisăliță: „Corect. Primii trei ani de zile au fost mai mult decât necesari, pentru că au creionat această direcție. Politica statului trebuie să continue, dar trebuie să continue sub altă formă. Trebuie să continue în primul rând dirijând banii pentru cei care au imposibilitatea plății sau nu au deloc energie electrică, iar pentru ceilalți trebuie politici prin care, urmare a unor reduceri de impozite și taxe, oamenii să fie stimulați să își monteze astfel de panouri. Categoric, energia regenerabilă și energia produsă cu panouri fotovoltaice reprezintă un viitor cert, dar trebuie abordat într-un mod constructiv și mai echitabil”.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: INS: Rata anuală a inflației a coborât în septembrie la 4,6%, fată de 5,1% în august. Ce produse s-au ieftinit și pentru ce servicii am plătit mai mult | AUDIO