Casa lui Elie Wiesel, născut într-o familie de evrei din România, supraviețuitor al Holocaustului, a fost vandalizată cu mesaje antisemite. Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Maramureş, este în desfăşurare o anchetă a poliţiştilor şi se fac cercetări în vederea identificării autorilor şi tragerii acestora la răspundere penală. În zona în care se află imobilul din Sighet există camere de supraveghere, iar imaginile urmează să fie analizate de poliţişti care au deja un cerc de suspecţi.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” apreciază că ”actul grotesc nu este un atac doar la memoria lui Elie Wiesel, ci a tuturor victimelor Holocaustului”.
Ambasada Statului Israel la Bucureşti şi-a exprimat consternarea cu privire la “gestul îngrozitor de a vandaliza casa memorială a scriitorului Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei”.
“Ambasada condamnă acest act antisemit fără precedent şi are încredere că autorii gestului incalificabil vor ajunge cât mai repede în faţa justiţiei pentru a fi pedepsiţi. Ambasada Statului Israel a fost informată cu privire la faptul că autorităţile locale au îndepărtat deja înscrisurile antisemite şi, pe această cale, doreşte să le mulţumească pentru reacţia promptă”, se menţionează într-un comunicat al Ambasadei.
Casa Memorială “Elie Wiesel” din Sighetu Marmaţiei
Casa în care s-a născut Elie Wiesel este situată pe strada Dragoş Vodă, colţ cu strada Tudor Vladimirescu în municipiul Sighetul Marmaţiei.
Este specifică burgurilor transilvane şi central europene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea atât prin arhitectură în general, cât şi amenajarea interioară. Această construcţie aparţinea cartierului evreiesc din oraş.
După transferul casei în administrarea Muzeului Maramureşului din Sighetul Marmaţiei a fost elaborat un proiect de restaurare care viza readucerea casei la forma iniţială.
La finele anului 2000, prin intervenţia conjugată a Muzeului Maramureşului din Sighetul Marmaţiei şi a Fundaţiei Culturale Române s-a obţinut o Hotărâre de Guvern prin care s-au alocat primele sume necesare consolidării acoperişului. În anul următor, prin intervenţia Preşedinţiei şi a Ministerului Culturii şi Cultelor, s-au obţinut fonduri prin care s-a rezolvat restaurarea clădirii şi s-a hotărât transformarea acesteia în muzeu.
