Confidenţialitate

Cărți numai bune de citit în minivacanța de Paște

Timpul liber din perioada sărbătorilor de Paște poate fi perfect pentru a te relaxa și a te bucura de câteva cărți bune.

Indiferent de vârstă sau dacă îți place să citești ficțiune, non-ficțiune, romane clasice sau cărți motivaționale, există multe opțiuni minunate de explorat.

Iată câteva cărți numai bune pentru vacanța de Paște:

  1.  Seria “Poveștile bufniței”, cu volumele: “Insula Libertății”, “Elefantul care nu respectă nimic”, “Pisoiul care se temea de orice” și “Ursul care voia sa fie fericit”, de Eric-Emmanuel Schmitt.

Deseori, cei mai buni prieteni ai copiilor sunt animalele (vii, de jucărie sau inventate). Un filozof și scriitor faimos în toată lumea o știe și el prea bine, așa că le dă celor mici prilejul de-a se împrieteni cu un pisoi, cu niște iepurași, cu un elefănțel și cu un ursuleț.

Împreună, și ajutați de cel mai înțelept ghid din Pădurea Aparențelor, Bufnița, ei vor înțelege ce sunt curajul, libertatea, respectul și fericirea. Patru valori fundamentale distribuite în patru cărți minunate scrise de Eric-Emmanuel Schmitt și publicate de Humanitas Junior.

“Ursul care voia sa fie fericit”, cel de-al patrulea volum al seriei “Poveștile bufniței” a celebrului scriitor Eric Emmanuel Schmitt, a apărut în traducerea Lidiei Bodea.

„Midvei a fost prietenul meu cel mai bun. De dragul lui, am rugat-o pe Iustina, care se-ocupă de cărțile Junior, să mă lase să traduc eu povestea lui Gaston, care mi-a adus pe loc aminte de prietenul meu de-acum mulți-mulți ani.

Midvei era un ursuleț de pluș maroniu, cu ochi de nasture și mustăți de ață. Gaston e un ursuleț maro și el, dar făcut din cuvinte și din imagini, căci e personaj într-o carte ilustrată. Amândoi au vrut să fie fericiți, dar numai unul a avut noroc să-nvețe de la Bufnița cea înțeleaptă ce înseamnă cu adevărat fericirea!“, este de părere Lidia Bodea.

2. “Cele mai frumoase comentarii la Filocalia ale Părintelui Dumitru Stăniloae. Selecţia textelor de Georgeta‑Anca Ionescu.

Antologie care reunește teologia filocalică a Părintelui Dumitru Stăniloae cuprinsă în miile de note și comentarii ale acestuia la scrierile Sfinţilor Părinţi din cele 12 volume ale Filocaliei românești

„Am grupat textele selectate de mine pentru alcătuirea acestei antologii – cele mai frumoase comentarii ale Părintelui Dumitru Stăniloae la Filocalia – conform unui criteriu tematic, de care dă seamă Cuprinsul aflat la finalul volumului.

Spre a‑i înlesni cititorului orientarea în a alege să parcurgă o pagină ori alta a antologiei, am așezat la începutul fiecărui fragment antologat (cu excepţia celor foarte scurte, de doar două‑trei rînduri) un titlu lămuritor asupra conţinutului respectivului fragment. Am extras, în aceste titluri (ca şi în titlurile capitolelor antologiei), frînturi de gînd din bogata teologie a Părintelui Stăniloae pe care le‑am socotit deopotrivă rafinate exprimări literare cu miez filocalic, ecouri ale poeziei gîndurilor Sfinţilor Părinţi“, spune Georgeta-Anca Ionescu.

3. “Delicioasa poveste a cozonacului românesc”, de Tatiana Niculescu, carte disponibilă pe humanitas.ro din 29 aprilie.

Istorie culturală presărată cu amintiri și anecdote, povestea cozonacului e o fereastră spre istoria României.

Trecut prin numeroase avataruri – pâine îndulcită, pâine rituală dospită, aluat boieresc preparat după rețete străine de Paști și de Crăciun, prăjitură sofisticată de familie, specialitate etnică, simbol național –, cozonacul e legat de evenimente, oameni, locuri și întâmplări care au marcat generații de români.

Deliciul acestei cărți e în îmbinarea dintre harul povestirii și bogăția documentării. Atras de parfumul trecutului din memorii, jurnale, opere literare, și pus pe gânduri de întrebări, ipoteze și etimologii, cititorul e purtat într-o pasionantă căutare a bucuriei de a plămădi, din chipurile cozonacului, un acasă personal sau colectiv.

„Treptat, poveștile despre cozonaci au început să-mi vorbească altfel: erau capsule ale intimității ocrotitoare, lecții despre pofta de viață în siguranța unui cămin, despre răbdare, încredere, dragoste, tărie de caracter și despre o pașnică întregire a omului în timp, care, în secolul tuturor vitezelor și al tehnologiei digitale, a devenit cu atât mai rară și mai prețioasă“, potrivit Tatianei Niculescu.

4. “Din vremea lui Tudor”, de Radu Oltean

Povestea unor vremuri de un pitoresc sălbatic, un western balcanic în care fiecare scenă ne ține cu sufletul la gură.

Istoria evenimentelor care au culminat cu revoluțiile de la 1821 este încâlcită, sinuoasă, țesută din faptele a sute de personaje de tot felul. Radu Oltean izbutește să o spună pe înțeles, în cuvinte și în imagini pline de viață. Așa cum ne-a obișnuit de-a lungul anilor, reconstituirile sale vizuale se bazează, până la detaliu, pe studiul minuțios al cercetărilor istorice și al izvoarelor: texte, artefacte, iconografie de epocă. Din toate acestea ni se developează filmul unor vremuri de un pitoresc sălbatic, un western balcanic în care fiecare scenă ne ține cu sufletul la gură.

Figura lui Tudor Vladimirescu s-a înălțat din colbul și noroaiele unei margini de lume așezate la granițele a trei imperii. Europa era măturată de valul pornit din Franța lui Napoleon, care ajunsese să se spargă și în părțile noastre. Valahia Mică fusese devastată ani de zile de turcii lui Pazvante, pașa de Vidin, iar acum muscalii se luptau cu otomanii la Dunăre, în marginile Serbiei și Bulgariei. În aceste lupte a deprins Tudor meseria armelor și așa a ajuns el mai-marele pandurilor olteni. După război a venit vodă Caragea, și odată cu el ciuma, care părea că aduce sfârșitul lumii. După fuga lui, pe tronul Valahiei a urcat ultimul domn din Fanar. Veacul fanariot a luat sfârșit ca din întâmplare. Scânteia care i-a pus în mișcare și pe greci, și pe români a pornit dintr-o încrengătură de intrigi și ambiții.

La scara istoriei, 1821 a fost doar primul act al unei înlănțuiri de evenimente și evoluții care a dus, după ani, la intrarea în modernitate și a românilor, și a elenilor. Pentru oamenii de-atunci însă, acel an a însemnat un șir de suferințe cumplite și de vise frânte. Ridicând oastea pandurilor, Tudor s-a visat pentru puțină vreme domn pământean al Țării Românești. Sfârșitul tragic l-a transformat în mit național. Cartea lui Radu Oltean ni-l aduce în fața ochilor viu – pe el și lumea în care a trăit.

Indiferent de preferințele tale, sărbătorile pascale sunt un prilej minunat pentru a te bucura de lecturi care îți pot îmbogăți sufletul și mintea.