Imediat ce a fost desemnat la conducerea Executivului european, Jean-Claude Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro.
Și de această dată, se va dovedi dificil de ajuns la un consens privind austeritatea sau creșterea economică.
Ţări precum Franţa şi Italia se pronunţă pentru relaxarea austerităţii bugetare, apel care întâmpină însă periodic opoziţia unor state ce suţin ‘consolidarea bugetară’, cum ar fi Germania.
O altă prioritate: politica externă. Conflict în Ucraina şi criză cu Rusia, ameninţarea islamistă în Irak şi în Siria, cu efecte asupra Europei, tensiuni permanente în Orientul Mijlociu – sunt doar câteva dintre dosarele pe care le avea de gestionat viitoarea Comisie.
Pe de altă parte, folosirea energiei ca armă politică de către Rusia îi obligă pe europeni să diversifice şi să securizeze sursele de aprovizionare.
În acest sens, toate opţiunile sunt pe masă, inclusiv energia nucleară şi gazele de şist.
Obiectivul final este reducerea dependenţei față de Rusia.
