Corpul nostru este alcătuit din celule care îndeplinesc funcții diferite. Acestea sunt organizate în țesuturi, care, la rândul lor, formează toate organele.
Ce se întâmplă atunci când un țesut este agresat conducând la leziuni? Atunci apare procesul de reparare, numit și vindecare, care are drept scop restabilirea arhitecturii și a funcțiilor pe care țesutul le-a îndeplinit înainte să sufere leziuni.
Vindecarea în corpul uman se poate produce prin regenerare sau prin cicatrizare.
Știați că, în funcție de capacitatea de regenerare, țesuturile se împart în trei categorii?
Prima categorie este aceea a țesuturilor care se divid în continuu, celulele acestora se pierd mereu și sunt înlocuite de alte celule. Din acest grup fac parte pielea, mucoasa cavității bucale, intestinele sau mucoasa tractului urinar. Aceste țesuturi se pot regenera foarte ușor în urma leziunilor.
A doua categorie este reprezentată de țesuturi stabile, cu o activitate redusă de regenerare, precum ficatul, rinichii, tiroida, plămânii sau pancreasul. Dintre acestea, regenerarea ficatului este cea mai reprezentativă, iar exemplul ce demonstrează acest lucru este că porțiunea de ficat excizată de la o persoană sănătoasă pentru a fi transplantată, se regenerează post intervenție chirurgicală într-o anumită perioadă de timp. Procedura se cheamă transplant de la donator viu.
A treia categorie de țesuturi sunt cele permanente, care nu se regenerează, grup din care fac parte creierul, inima și mușchii scheletici. Astfel, se explică de ce atacul vascular cerebral sau infarctul miocardic produc leziuni care dacă nu sunt letale în momentul acut, se vindecă prin cicatrizare, și nu prin regenerare.
FOTO: Shutterstock
