Nivelul scăzut de literație în România. Care sunt cauzele acestui fenomen și cum îi putem ajuta pe copii, aflăm la Academia Europa FM, alături de Marcel Bartic și invitatele lui Bianca Hurjui (Teach for Romania) și Maria Kovacs de la Fundația Noi Orizonturi.
„Vedem foarte clar în piața muncii că acele joburi mai bine plătite sunt corelate cu niveluri de studii superioare”
Marcel Bartic: De ce este nevoie să creștem nivelul de literație? De ce trebuie să fim preocupați de subiectul acesta în școli?
Bianca Hurjui: „Cred că putem să plecăm de la o chestiune foarte, foarte simplă, demonstrată în literatura de specialitate la nivel internațional că nivelul de literație al populației unei țări este un indicator pentru bunăstarea populației țării respective.
Cu alte cuvinte, este o deducție foarte simplă în fond și la urma urmei: adulții care sunt buni cititori au oportunități și șanse mult mai mari decât adulții care sunt fie cititori neexperimentați, fie – așa cum se întâmplă de foarte multe ori – nu știu să scrie și să citească.
Când le corelăm cu competențele pe care le cere piața muncii, vedem foarte clar în piața muncii că acele joburi mai bine plătite sunt corelate cu niveluri de studii superioare în timp ce locurile de muncă mai slab plătite sunt corelate cu niveluri de studii inferioare.
Și cumva este și o provocare destul de mare – dacă ne referim la adulți – copii ca adulții de mâine să-și găsească un loc de muncă în contextul unui nivel de literație scăzut, pentru că cumva dacă ne uităm la lumea în care trăim vedem că procesul de cunoaștere devine din ce în ce mai accelerat și automat că avem nevoie de competențe de literație mult mai înalte decât aveam înainte”.
„Cât de mult suntem conștienți despre asta, cât de mult suntem dispuși de fapt să schimbă vechile tipare și să ne bazăm predarea nu doar pe ceea ce am învățat cândva, ci pe ceea ce este nou acum, de actualitate”
Marcel Bartic: Datele pe care le avem la dispoziție în momentul acesta arată că în România cel puțin 4 din 10 copii nu înțeleg efectiv semnificația unui text scris. Care sunt cauzele? De ce am ajuns aici?
Bianca Hurjui: „Cauzele eu zic că sunt multiple. Pe de-o parte, este un lucru pe care trebuie să-l știm cu toții: literația începe cu mult înainte ca un copil să cunoască un profesor. Vorbim pe de-o parte de zona de literație emergentă – de accesul copiilor la cărți, la universul de cunoaștere, vocabularul, calitatea și cantitatea vocabularului folosit în mediul de viață al copilului. Accesul și expunerea sunt lucruri extrem de importante.
Pe de altă parte, ne uităm și la școli, ne uităm și la modul în care învață copiii de azi, la cum s-a schimbat generația și la cât de capabili am fost noi – în calitate de cadre didactice – să fim în pas cu schimbările, de fapt.
Zona de cercetare tot evoluează și se întâmplă lucruri, dar întrebarea este cât de mult suntem conștienți despre asta, cât de mult suntem dispuși de fapt să schimbă vechile tipare și să ne bazăm predarea nu doar pe ceea ce am învățat cândva, ci pe ceea ce este nou acum, de actualitate, pe cercetări și baze științifice solide”.
„În școală, copilul trebuie să-și formeze deprinderea de a face distincția dintre informații, de a avea gândire critică”
Marcel Bartic: Și să ne asigurăm că elevii noștri pleacă acasă cu lucrurile clare în minte, că au înțeles ce li s-a predat la școală, nu doar că au îngurgitat informația.
Bianca Hurjui: „M-aș uita mai degrabă pe a avea o experiență de învățare cu sens nu pe predare propriu-zisă: să plece cu niște cunoștințe, cu niște informații.
Pentru că trăim într-o lume în care avem acces foarte rapid la cunoștințe și informații tip fast food, din toate direcțiile, dar în școală copilul trebuie să-și formeze deprinderea de a face distincția dintre informații, de a avea gândire critică”.
„Grădinița este un loc în care punem primele cărămizi, unde ne ocupăm de dezvoltarea limbajului copilului”
Marcel Bartic: Cam de pe la ce vârstă ar trebui să fim atenți să dezvoltăm competențele de literație?
Maria Kovacs: „Evident că trebuie să fim atenție de la cea mai fragedă vârstă, adică dacă se poate din prima zi când se naște copilul. Însă asta clar ne duce cu gândul la educația părinților.
Acum, dacă ne uităm totuși din partea ariei controlabile de către învățământ, grădinița este un loc în care punem primele cărămizi, unde ne ocupăm de dezvoltarea limbajului copilului și al acelui care vine dintr-o familie în care conversațiile cu copiii sunt aproape inexistente – vorbim de familii în care nu vor fi cărți, nu va fi material tipărit, scris nici adulții nu au această obișnunță de a interacționa cu textele scrise. Și acei copii au nevoie de cea mai mare atenție din partea noastră, a cadrelor didactice”.
„Să nu uităm că părinții aceia sunt tot produse ale sistemului nostru de învățământ”
Maria Kovacs: „Ne așteptăm de la părinți care ei înșiși cu câteva runde de PISA în urmă au fost probabil din categoria care nu au ajuns nici măcar la nivelul II de lectură și ne așteptăm din partea lor să acorde importanță cititului să înțeleagă că este important pentru copiii lor să aibă toate bazele potrivite ale dezvoltării acestei competențe foarte importante.
Însă din păcate dacă părinții nu înțeleg, nu avem cum să ne așteptăm să fie de sprijin pentru copiii lor. Și să nu uităm că părinții aceia sunt tot produse ale sistemului nostru de învățământ”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Academia Europa FM”
Sursa foto: Shutterstock
