O să vi se pară ciudat că am ales astăzi o astfel de temă de discuție, dar astăzi o să vorbim despre părinții noștri în vârstă. Nu este o discuție despre pensii și pensionari, este o discuție despre relația noastră, a celor mai tineri, cu ei, cei mai expuși păcălelilor politice.
Noi ne informăm de pe internet, sau de la radio, ei mai des de la televizor. Ceea ce fac azi televiziunile de știri poate fi rareori numit jurnalism. Manipularea este grosieră, dezbaterile nu mai sunt dezbateri, sunt cel mai des înjurături în lipsă, știrile sunt trunchiate pentru a demoniza pe unul sau pentru a favoriza pe altul, burtiere mari, făcute special pentru oameni cu o vedere mai slabă le inoculează spaime, doar pentru ca apoi politicieni populiști să poată manipula aceste spaime, mânându-ne părinții ca pe oi la vot.
Este opinia mea, am mai exprimat-o, dacă doriți să mă contraziceți o puteți face. Dar nu despre asta, vreau eu să vorbim astăzi. Vreau să vorbim despre modul în care noi, copiii lor, putem contracara această influență nefastă, care nu-i afectează doar pe ei. De fapt nu ne afectează nici numai pe ei și pe noi, îi afectează și pe nepoții lor, copiii noștri, căci această țară se împrumută deja pe termene la care copiii noștri vor plăti ceea ce consumăm azi.
Este foarte ușor să-i spui unui om care trăiește la limită, dintr-o pensie de 600-700 de lei – îi mai dai 200 de lei în plus. Problema este că îl va vota și dacă nu-l crede, îl va vota și doar dacă există o mică șansă ca o creștere de pensii să se producă.
Întrebarea de fapt este în ce măsură părinții noștri pot avea mai multă încredere în ceea ce le spunem noi, copiii lor, generația activă acum, decât în ce le spun politicienii la televizor. Ei nu vor să ne deranjeze, nu vor să ne facem griji, știu că avem problemele noastre, greutățile noastre, care poate sunt diferite de ale lor, dar tendința lor este să se descurce fără ajutorul nostru. Ceea ce ne îndepărtează unii de alții până nu mai comunicăm și chiar până devenim ușor de manipulat unii împotriva altora.
Ceea ce îmi propun prin emisiunea de astăzi este exact să evit un conflict de interese mai mult sau mai puțin evident între generații.
Când ai vorbit ultima dată cu mama sau cu tatăl tău despre viitorul țării? Când ți-ai făcut timp să îi explici ce se întâmplă? Când ai rememorat împreună bunul simț, cinstea, corectitudinea valori pe care poate chiar ei ți le-au dat în copilărie?
