Comunitatea internațională așteaptă poziția oficială a președintelui SUA față de Acordul de la Paris din 2015, de luptă împotriva schimbărilor climatice.
Citând surse anonime, portalul Axios a scris că Donald Trump ar fi decis să retragă SUA din înțelegerea parafată în timpul administrației predecesorului său democrat, Barack Obama.
Actualul lider de la Casa Albă, care a declarat anterior că încălzirea globală este o farsă, a refuzat să sprijine acordul la recentuul summit G7, organizat la Taormina, în Sicilia, spunând că are nevoie de mai mult timp pentru a luat o decizie.
Potrivit presei americane, un anunț este așteptat joi.
BBC relatează că, în schimb, Uniunea Europeană și China ar urma să-și reconfirme, într-o declarație comună, susținerea față de înțelegerea istorică. Textul acesteia a evidențiat pericolele reprezentate de temperaturile în creșter ca urmare a activităților umane și nevoia de investiție în energia verde.
Războiul împotriva cărbunelui
La sfârșitul lunii martie, Donald Trump a semnat un decret prin care dispune să se reexamineze o măsură a predecesorului său Barack Obama în lupta împotriva modificărilor climatice – „Clean Power Plan” -, care le impune centralelor termice să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon (CO2).
Într-un scurt discurs pe care l-a susţinut la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA), în care nu a menţionat nici măcar o dată problema încălzirii globale, Trump a insistat asupra voinţei sale de a ”pune capăt războiului împotriva cărbunelui” şi ”reglementărilor care elimină locuri de muncă”.
Decretul suspendă şase măsuri adoptate de administrația Obama şi consolidează, totodată, combustibilii fosili.
Grupuri de afaceri au lăudat decizia noii administraţii republicane, iar activiştii de mediu au condamnat-o.
Donald Trump a proclamat, la semnarea ordinului, ”începutul unei noi ere în energia şi producţia americane”.
Decretul revocă un moratoriu asupra concesionării unor exploatări ale cărbunelui pe terenuri federale, dispune o revizuire a fracturării hidraulice şi cu privire la emisiile de metan de la producţia de petrol şi gaze naturale şi ridică o prevedere potrivit căreia autorităţile sunt obligate să evalueze impactul din perspectiva modificărilor climatice ale deciziilor pe care le iau.
Ce este Acordul de la Paris
Acordul, asupra căruia au ajuns aproape 200 de ţări, la Paris, în 2015, intenţionează să limiteze încălzirea globală, pe de o parte prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi de alte gaze rezultate din arderea combustibililor fosili. În baza pactului, SUA trebuiau să reducă emisiile cu 26% – 28% până în 2025, faţă de nivelul din 2005.
Obiectivul acordului este limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială. Potrivit oamenilor de ştiinţă, o creştere a temperaturii peste acest nivel ar duce la o agravare a dereglărilor deja înregistrate, precum topirea gheţarilor, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor şi dispariţia unor specii de plante şi animale.
Fostul preşedinte Barack Obama, care a contribuit la negocierea acordului, a salutat tratatul în cursul unei deplasări în Europa, luna aceasta.
Marți, în primul său discurs despre schimbările climatice susținut de la preluarea mandatului, noul secretarul general al Organizației Națiunilor Unite invocă nevoia ca țările lumii să își unească eforturile pentru a combate această amenințare. În opinia lui Antonio Guterres, este ‘absolut esențial’ ca Acordul de la Paris, parafat în 2015, să fie pus în aplicare.
