Alina Dumitriu, psihoterapeut care lucrează de 20 de ani cu dependenții de droguri, a fost invitata Ionei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Cu toate că politica statului împotriva consumatorului (posesorului) este deosebit de punitivă, din 2013 până în 2020, consumul a crescut, în cazul tuturor drogurilor, în medie cu 70%, respectiv cu o dublare în cazul canabisului, cvadruplare în cazul cocainei și o creștere de opt ori a consumului de etnobotanice”, se arată în raportul „Politicile publice antidrog în România: Între justiție penală și sănătate public” care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne din 2022.
În România există Agenția Națională Antidrog, despre care Alina Dumitriu a spus că „o parte din cifrele pe care le folosesc în statisticile lor în ce publică le iau de la organizațiile nonguvernamentale care oferă servicii directe consumatorilor de droguri, injectabile”. Alina Dumitriu a adăugat că „nu am încredere că cetățenii acestei țări, mai ales tinerii, se simt OK să spună despre faptul că consumă sau nu unei Agenții Naționale Antidrog care este sub o structură polițienească și care incriminează posesia pentru consum propriu”.
Ce ar trebui să facă România în acest caz? Ne explică Alina Dumitriu în emisiunea „Piața Victoriei”.
„Eu nu cred în cifrele pe care le publică Agenția Națională Antidrog”
Ioana Ene Dogioiu: În ultima vreme se vorbește foarte mult despre consum de droguri, dependență de droguri. După nenorocirea de la 2 Mai subiectul a explodat. Asta este pentru că a explodat brusc și consumul în țară sau descoperim noi acum?
Alina Dumitriu: „Nu a explodat și consumul. Sunt alegeri la anul, patru rânduri de alegeri și a fost și accidentul de la 2 Mai, așa cum au fost și acum doi ani toate acele 108 supradoze la Festivalul SAGA și acestea sunt subiecte pe care presa poate să le folosească pentru senzațional – o parte din presă”.
Ioana Ene Dogioiu: Dar unde suntem în acest moment cu consumul de droguri? Ministrul Justiției, de exemplu, estima că avem aproximativ 2 milioane de consumatori de droguri în România. Este o exagerare? Este o cifră corectă? Există o estimare corectă?
Alina Dumitriu: „Eu nu cred în cifrele pe care le publică Agenția Națională Antidrog. Adică știu foarte bine că o parte din cifrele pe care le folosesc în statisticile lor în ce publică le iau de la organizațiile nonguvernamentale care oferă servicii directe consumatorilor de droguri, injectabile – pe asta raportează la ANA ONG-urile. Și în rest nu am încredere că cetățenii acestei țări, mai ales tinerii, se simt OK să spună despre faptul că consumă sau nu unei Agenții Naționale Antidrog care este sub o structură polițienească și care incriminează posesia pentru consum propriu”.
„Acolo este marea problemă, la cei care nu mai pot cu problemele lor și cu supărările lor și cu starea lor emoțională și încep să-și autotrateze aceste probleme cu diverse substanțe”
Ioana Ene Dogioiu: Hai să vedem cine sunt consumatorii și apoi cine sunt dependenții, pentru că aici sunt foarte multe discuții. Prima incriminată este tentația din anturaj. Există varianta – am văzut mai ales în cazuri precum Vlad Pascu sau fiul lui Gino Iorgulescu – copiii de bani gata care nu mai știu că se facă cu banii. Am auzit și teoria genetică a predispoziției genetice către droguri – nu cred că este valabilă, dar ea există totuși în anumite zone. Cine sunt acești oameni pe care ăi cunoașteți foarte bine, pentru că lucrați cu ei?
Alina Dumitriu: „Eu lucrez cu persoanele care consumă substanțe injectabile, de ani de zile. Din când în când mă mai întâlnesc și cu persoane care consumă altfel de substanțe. Faptul că sunt copii de bani gata nu îi face să consume, adică nu cred că asta este problema. În primul rând există consum recreațional – așa cum pe vremuri se consuma alcool în weekend la o petrecere. Acum există și altfel de substanțe – acolo este marea problemă, la cei care nu mai pot cu problemele lor și cu supărările lor și cu starea lor emoțională și încep să-și autotrateze aceste probleme cu diverse substanțe”.
„Așa se lucrează cu copiii în prevenirea în școli […] se lucrează pe creșterea asertivității, pe emoțional, pe psihic”
Ioana Ene Dogioiu: Cu alte cuvinte, consumul de droguri – care până la urmă ajunge să devină o boală – are în spate alte probleme și alte boli de fapt?
Alina Dumitriu: „Da, în mod sigur sunt probleme psihoemoționale și efectiv așa cum cei care devin alcoolici cel mai probabil au suferit de depresie și suferă de depresie și își autotratează depresia cu alcool – care este un antidepresiv extraordinar, adică chiar nu mai simt problemele, chiar nu mai simt depresia, dar afectează corpul și creierul. Așa se întâmplă și la celelalte substanțe. E o fugă, un pansament. Practic, așa se lucrează cu copiii în prevenirea în școli, pentru că se tot vorbește despre testarea în școli.
Așa se lucrează, se lucrează pe creșterea asertivității, pe emoțional, pe psihic, adică nu se povestește despre substanțe pentru că nu duce nicăieri; cocaina face nu știu ce și heroina face nu știu ce și metamfetamina face nu știu ce. Nu. Se evaluează copiii, se observă cum se simt la nivel psihoemoțional și se lucrează pe creșterea asertivității, pe efecte negative pe termen lung. Pentru că dacă le spui copiilor că nu or să se simtă bine – și oricui spui, că drogurile le fac rău nu o să se pupe cu cei simt ei atunci când consumă. Trăiesc cu anxietate, cu depresie și apoi consumă o substanță și încep să se simtă bine – să nu mai simtă tot ce simțeau rău până atunci”.
„Agenția noastră Antidrog în loc să fie sub Ministerul Sănătății și în loc să se gândească cum să ofere servicii psiho-medico-sociale celor cu probleme de consum îi incriminează”
Ioana Ene Dogioiu: Prevenția pe care tot se încearcă să o facă acum și care este promovată, cu pliante, cu polițiști care se duc în școli cu tot felul de clipuri – sunt bani aruncați? Sunt energie consumată degeaba?
Alina Dumitriu: „Da. Am publicat un raport despre <<Politicile publice antidrog în România: Între justiție penală și sănătate publică>> împreună cu Fundația FES – se găsește și online – vorbim aici despre diferența dintre modelul justiției penale și modelul sănătății publice. La noi se aplică modelul justiției penale. Agenția noastră Antidrog în loc să fie sub Ministerul Sănătății și în loc să se gândească cum să ofere servicii psiho-medico-sociale celor cu probleme de consum îi incriminează – îi bagă la pușcărie, le dă o coadă, ani cu suspendare, le mânjește cazierul, le este greu să mai reia școala dacă au lipsit, să se angajeze cu acest cazier pătat.
Am cerut pe 544 pe acest studiu pe care l-am publicat pentru FES la care am participat împreună cu Vlad Zaha și Costin Aurel Militaru informații despre cum își evaluează ANA impactul proiectelor și răspunsul a fost că numără câte pliante au dat. Deci nu funcționează. Se știe încă din anii 70-80 că nu funcționează campaniile Drog Zero lansate de cei doi președinți ai Americii – „Just Say No” – în care le spunem tinerilor și adulților să nu consume”.
Cum ar arăta o companie eficientă?
Alina Dumitriu: „Să vorbească despre ce se întâmplă când consumi. În același raport am publicat niște fotografii cu campania ANA împreună cu Consiliul Local din Cluj, din autobuze, și campania de la noi este ceva de genul Cristi a fost prins cu două grame sau sub două grame și a făcut șase ani de pușcărie – deci asta este o campanie a Agenției Naționale Antidrog. Pentru că noi suntem în această zonă a justiției penale. În Norvegia – o țară care folosește modelul sănătății publice – nu bagă spaima nici cu pușcăria, nici cu moartea în cei care ar putea fi tentați să consume”.
Ioana Ene Dogioiu: Pe linkurile acelea ce găsesc?
Alina Dumitriu: „Găsesc informații despre ce înseamnă consumul pe termen lung, ce faci dacă cineva de lângă tine intră în supradoză și așa mai departe. Și asta este o problemă la noi. La noi, tinerii sunt lăsați să moară efectiv. Cercul lor de prieteni asistă de multe ori la decesul celui care intră în supradoză și i se face rău pentru că le este frică să cheme salvarea. Pentru că vine însoțită de poliție – ceea ce nu se întâmplă în alte țări. Le este frică că ajung la pușcărie sau cercetați”.
Ioana Ene Dogioiu: Care este modelul altor țări? Cum se procedează în alte țări? Consumul nu este incriminat? Posesia nu este incriminată sau este incriminată la un anumit nivel – și mă refer la țări care au un exemplu de bune practici care au rezultate în domeniu?
Alina Dumitriu: „O să dau exemplul Portugaliei – ceea ce fac destul de des – dar a fost prima țară care a dezincriminat consumul pentru 10 doze din orice fel de substanță. Practic, acolo cei care consumă primesc servicii psihomedicosociale odată ce sunt găsiți de serviciile de Harm Reduction sunt duși la o comisie multidisciplinară, le este evaluată sănătatea și starea psihoemoțională dacă au hepatite sunt tratați, dacă au HIV sunt tratați și monitorizați pe termen lung cu aceste afecțiuni cronice – li se dă Metadonă sau alt tratament substitutiv care tratează consumul și astfel nu mai sunt nevoiți să consume în fiecare zi.
Cunosc o persoană care a ajuns acolo consumând – un român – iar acum a ajuns la rândul lui să salveze vieți în fiecare zi. Practic, a fost ajutat de un fost consumator care începuse să ofere serviciile acestea și a fost dus la comisie, cazat într-un motel, i-a fost dată Metadonă după care a început să fie tratat cu Suboxone. În momentul de față nu mai consumă nimic, nu mai ia niciun tratament, deci organismul și creierul au ajuns să funcționeze fără nevoia de opioid pentru că consuma heroină”.
Ascultă aici întreaga emisiune „Piața Victoriei” cu Ioana Ene Dogioiu și Alina Dumitriu
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Dâmbovița: Rețea de traficanți de droguri destructurată de DIICOT | AUDIO
