Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luni, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
Un complet de cinci judecători de la Instanţa Supremă a respins apelul declarat de DNA şi a menţinut decizia de achitare data de prima instanţă.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
A existat şi o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul admiterii apelului DNA şi trimiterii dosarului spre rejudecare.
Pe 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarea lui Călin Popescu-Tăriceanu în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă.
Printre motivele invocate se numără faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvîrşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor.
În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Procurorii afirmau că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vînzare-cumpărare vizînd aceste bunuri.
Tăriceanu mai era acuzat că a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi că nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întîlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobîndire şi valorificare a bunurilor revendicate.
În acest dosar, DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare.
