O statuie ce o va reprezenta pe Elisabeta Rizea – luptătoare anticomunistă în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej – va fi realizată din fondurile Primăriei Capitalei și va fi amplasată în Parcul Drumul Taberei. Așa a decis Consiliul General București în ședința de joi, 22 februarie 2018.
„Atât generaţiile actuale, cât mai ales cele viitoare au nevoie de modele de curaj, de voinţă şi loialitate. Sunt valori pe care în anul Centenarului ar trebui să le preţuim şi să le cultivăm tot mai mult. Un astfel de model a fost luptătoarea anticomunistă Elisabeta Rizea.” Expunere de motive, consilieri municipali PNL
Inițiatorii proiectului mai arată în expunerea de motive că în Parcul Drumul Taberei nu au fost amplasate până acum statui reprezentative pentru istoria României.
„Ţinând cont de faptul că în timpul regimului comunist şi mulţi ani după căderea sa, parcul a purtat numele lui Alexandru Moghioroş, un cunoscut politician comunist, poziţionarea bustului în parcul Drumul Taberei ar reprezenta o compensaţie morală nu doar pentru chinurile îndurate de Elisabeta Rizea, ci pentru memoria tuturor deţinuţilor politici ai regimului comunist care au pătimit în închisori pentru o singură vină, aceea de a-şi fi iubit ţara.” Expunere de motive, consilieri municipali PNL
Cu detalii, Iorgu Ianuși:
S-a stins la 6 octombrie 2003 dar românii au aflat cu greu și târziu povestea ei. A fost căsătorită cu Gheorghe Rizea, unul dintre partizanii anticomunişti. Deşi urmărită permanent şi supusă unor interogatorii brutale, Elisabeta Rizea a continuat să îi ajute și să îi protejeze pe membrii rezistenţei din munţi. Era grupul Arsenescu-Arnăuţoiu, care s-a opus, în Munții Făgăraș, procesului de sovietizare și colectivizare, dus la îndeplinire sub amenințările și torturile Securității.
Elisabeta Rizea îi ajuta cu hrană pe partizanii anticomuniști și, astfel, le asigura supravieţuirea. Intrase în vizorul securității și a fost în mod repetat anchetată și bătută.
A fost condamnată în 1950 pentru uneltire contra ordinii sociale şi a îndurat şase ani de tortură după gratii. În continuare, a refuzat să îşi trădeze soţul şi apropiaţii.
A fost eliberată, dar a continuat să îi ajute. Drept urmare, a fost condamnată, încă o dată, în 1958 la 25 de ani de închisoare.
Viața Elisabetei Rizea se suprapune peste o perioadă tragică din istoria României, de la momentul în care regimul comunist se impunea în România, până la crimele comise de Securitate.
„Au venit, maică, nenorociţii ăştia de comunişti, la putere, şi ne-au luat tot: părul din cap, pământul, căruţa. Un singur lucru nu ne-au putut lua: sufletul!“ Elisabeta Rizea
Acest fragment de istorie a fost prezentat în serialul dedicat victimelor regimului comunist, „Memorialul Durerii”, realizat de Lucia Hossu-Longin, la postul public de televiziune.
Ulterior, fragmente din viața Elisabetei Rizea au fost redate în producția Radio România Cultural, „Povestea Elisabetei Rizea”, în intrerpretarea actriței Rodica Mandache.
