În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. În Europa este cunoscut şi sub numele de „trandafirul fără spini”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-maicii-domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea.
În satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
Plecând de la semnificaţiile bujorului în folclorul românesc, de la prezenţa sa în literatură, pictură şi mai ales în motivele tradiţionale ale portului popular, Florin Toma, conferenţiar doctor în cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti a pus bazele unui proiect unedit.
„Bujorul românesc, floarea naţională a României” este proiectul pe care profesorul Toma l-a iniţiat în urmă cu doi ani. Cu gândul ca şi noi, românii, să avem un simbol floral care să ne reprezinte. I s-a alăturat Andreea Tănăsescu, antreprenor şi fondatoarea comunităţii „La blouse roumaine”.
Florin Toma, iniţiatorul proiectui, profesor universitar: Ideea mi-a venit văzând că noi nu avem în mod oficial o floare naţională. În toţi anii de când predau această disciplină, le-am spus studenţilor mei că eu văd bujorul ca fiind floarea cea mai potrivită pentru acest rang, pentru titlu de floare naţională.
Un lucru mai puţin ştiut, spun iniţiatorii proiectului, este faptul că în România, motivele florale cusute pe ia românească reprezintă, de fapt, bujori.
Aproximativ 100.000 de persoane au numele sau prenumele Bujor, o tradiţie cu rădăcini tot în folclor.
Se spune când ai un băiat să fie înalt ca un bujor, să fii sănătos ca un bujor. În folclor, dar nu numai în folclor, ci şi în tradiţii, în cultură, în poezie, bujorul este folosit ca termen de comparaţie pentru a exprima frumuseţea, eleganţa, dorul. Însăşi faptul că rimează cu cuvântul dor face ca să fie întâlnit frecvent în folclor.
În spaţiul online, proiectul „Bujorul românesc” strânge susţinători.
Pagina de Facebook Bujorul Romanesc https://www.facebook.com/pages/Bujorul-rom%C3%A2nesc-The-Romanian-Peony/1575971052658830
Pe teritoriul României, există 20 de specii de bujori care grupează peste 120 de soiuri. Toate, fără excepţie, spun specialiştii în horticultură, sunt motiv de mândrie.
Puţin cunoscut este şi faptul că avem unele dintre cele mai bogate rezervaţii naturale de bujori din Europa, un motiv suficient, crede profesorul Toma, pentru ca această floare să fie ridicată la rang de simbol naţional.
