Capul Bisericii Catolice ajunge, vineri, la București, unde măsurile de securitate sunt sporite. Vizita de 3 zile se anunță un test pentru autorități.
Aeronava care îl va aduce pe Papa Francisc de la Vatican ar urma să aterizeze pe aeroportul Otopeni înainte de prânz, unde acesta va fi întâmpinat de președintele Klaus Iohannis și de soția sa.
Coloana oficială va porni apoi spre Palatul Cotroceni.
Există riscul aglomerației la intrarea în Capitală. Poliția Rutieră le recomandă șoferilor să dea dovadă de răbdare.
În oraș, mai multe artere au fost închise circulației și traficului pietonal.
STB modifică traseele unor linii și suplimentează autobuzele pe altele.
De la ora 11.00, nimeni nu mai poate intra fără biletele – distribuite din timp, în mod gratuit – în sectoarele dedicate evenimentului. Zonă liberă va fi, însă, Piața Revoluției peste drum de Palatul Regal.
Joi seară, mașinile aflate pe traseele pe unde va trece Papa, pe care proprietarii nu și le-au mutat, au fost ridicate.
Agenții de securitate au verificat minuțios, totodată, zona Catedralei Sfântului Iosif, unde Papa va oficia o slujbă. Înainte, însă, Francisc va merge la Patriarhie și la Catedrala Neamului.
Pe unele trasee, păstrate secrete pentru moment, Francisc se va deplasa cu un papamobil fabricat în România, un model Duster modificat special, având geamuri antiglonț.
Sâmbătă, este programată o ceremonie religioasă grandioasă la Șumuleu Ciuc, sanctuarul romano-catolicilor de limbă maghiară. Tot sâmbătă, Papa va ajunge la Iași, centrul catolicismului de limbă română din Moldova.
Duminică, la Blaj, este programată slujba de beatificare a șapte episcopi greco-catolici români, ce au fost persecutaţi şi exterminaţi de regimul comunist, declarați martiri anul acesta și care urmează calea sanctificării.
Presa de la Vatican scrie că, prin această călătorie apostolică, a doua în estul Europei într-o singură lună, Francisc urmăreşte consolidarea dialogului dintre catolici și ortocoșii majoritari în România, la două decenii de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea, dar într-un moment de schimbări politice, prefigurate de rezultatele recentelor alegeri europarlamentare, dar mai ales de încarcerarea celui care a fost liderul de facto al României în ultimii 3 ani, Liviu Dragnea, închis, la începutul acestei săptămâni, la finalul unui proces de corupție, după cum notează agenția Reuters, care amintește că – în discursurile sale – Francisc promovează moralitatea, dar și unitatea europeană, greu încercată de criza migranților.
Tot Reuters aminește că, în 1999, când Papa Ioan Paul a vizitat România, deplasarea a fost limitată la capitala Bucureşti, întrucât se încadra într-un proiect al Vaticanului de a strânge relaţiile cu Biserica Ortodoxă, la nivel mondial.
Cele două biserici creștine s-au scindat în anul 1054.
Francisc va vizita regiunea Moldovei. Totodată, Papa va ajunge în Transilvania, o regiune cu o numeroasă populaţie maghiară, întrucât a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, până la sfârşitul Primului Război Mondial.
Unul dintre principalele obiective religioase ale călătoriei sale este de a beatifica şapte episcopi din era comunistă, ai Bisericii Catolice de rit oriental, care au murit fie în închisoare, fie din cauza condiţiilor dure îndurate în timpul încarcerării. Ei au fost declaraţi martiri în acest an, aflându-se pe calea către sanctificare.
După Al Doilea Război Mondial, autorităţile comuniste din România au confiscat proprietăţi ale Bisericii Greco-Catolice şi au ordonat membrilor acesteia să se alăture Ortodoxe, pe care partidul-stat o putea controla mai uşor. Acei catolici care refuzau riscau să fie încarceraţi sau ucişi, iar mulţi şi-au ţinut credinţa ascunsă.
Numeroase proprietăţi catolice, luate de comunişti sau date de guvern Bisericii Ortodoxe, nu au fost încă retrocedate, la 30 de ani de la căderea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
