CGMB urmează să supună dezbaterii şi votului în şedinţa extraordinară de luni proiectul de hotărâre prin care RATB să înfiinţeze o linie nouă de autobuz pentru transportul elevilor Şcolii Gimnaziale nr. 141, al cărei tavan s-a prăbuşit în luna mai şi care va fi demolată, până la Şcoala Gimnazială nr. 127, precum şi un proiect propus de grupul PNL, prin care să fie înfiinţată o comisie specială care să se ocupe de debirocratizarea administraţiei publice locale.
Un alt proiect ce urmează să fie votat de consilieri se referă la investiţia de aproape 3,3 milioane de lei pentru montarea unui gard de oţel care să delimiteze linia de tramvai 21 de traficul auto, astfel încât maşinile să nu mai poată pătrunde pe şine. Primăria Capitalei mai vrea să ofere titlul de cetăţean de onoare sopranei Angel Gheorghiu, dar şi să adauge la numele Teatrului Municipal Lucia Sturdza Bulandra sintagma “Teatru al Europei”.
De asemenea, suplimentarea numărului de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete este din nou luată în discuţie, după ce proiectul a fost respins în şedinţa din 30 august.
Introducerea linia de autobuz 327 pentru transportul elevilor Şcolii 141, care va fi demolată, până la Şcoala 127
“Având în vedere faptul că Şcoala nr. 141 este în curs de reabilitare, ca urmare a prăbuşirii tavanului de pe hol, elevii aceste unităţi vor urma cursurile la Şcoala nr. 127. (…) Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a solicitat ca, printr-o decizie administrativă luată la nivelul municipiului Bucureşti, să se asigura transportul elevilor prin înfiinţarea unei şinii de transport, pe traseul între Şcoala Generală nr. 141, situată pe strada Amurgului nr. 35, Sector 5, şi Şcoala Gimnazială nr. 127, situată pe str. Munţii Carpaţi, nr. 72, Sector 5”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
Potrivit proiectului, RATB va pune la dispoziţie patru autobuze. Prima plecare de la Şcoala 141 se va face la 6.30, iar ultima, la 20.16.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat, săptămâna trecută, că va lansa un proiect pilot prin care elevii unităţilor şcolare din Bucureşti să fie duşi la şcoală cu transportul local.
Firea a precizat că proiectul se va desfăşura în Sectorul 5, pentru elevii de la Şcoala nr. 141, care vor învaţa la Şcoala nr. 127 în perioada lucrărilor de demolare şi reconstrucţie a Şcolii 141.
Potrivit primarului, elevii din clasele V-VIII vor fi transportaţi la şcoală cu patru autobuze, iar pentru elevii din clasele 0-IV va fi cerut acordul părinţilor. “Fiind mai mici, ei trebuie eventual însoţiţi de un părinte sau împreună cu şcolile să asigurăm mai multe cadre didactice care să îi ajute în mijlocul de transport în comun”, a susţinut primarul.
Consiliul Local al Sectorului 5 a decis, în 22 august, ca Şcoala nr. 141 din Sectorul 5 al Capitalei, al cărei tavan s-a prăbuşit în luna mai a acestui an, va fi demolată. Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, a declarat că, în urma expertizei tehnice făcute, s-a constatat că demolarea şcolii este singura soluţie bună pe termen lung. Elevii Şcolii 141 vor fi relocaţi la Şcoala nr. 127, unde există un corp de clădire liber, până la reconstruirea şcolii.
Înfiinţarea unei comisii speciale care să se ocupe de debirocratizarea administraţiei publice locale
Consilierii generali din partea PNL propun dezbaterii în şedinţa extraordinară de luni un proiect de hotărâre prin care să fie înfiinţată o comisie specială, care să funcţioneze pe o perioadă limitată de timp şi care să aibă ca scop debirocratizarea adminsitraţiei locale, prin eliminarea depunerii de copii ale unor documente care nu sunt absolut necesare sau reducerea timpilor de aşteptare în procesarea unor cereri.
„Administraţia publică locală a municipiului Bucureşti (…) se dovedeşte incapabilă de a se moderniza în relaţia cu beneficiarul de servicii publice. Deşi România se poate lăuda cu o industrie de IT extrem de avansată şi performantă şi cu una dintre cele mai bune viteze de internet din lume (locul 15 în 2016), aceste premise nu sunt valorificate în îmbunătăţirea relaţiei cetăţean – adminsitraţie”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de luni a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Conform iniţiatorilor, această comisie ar urma să funcţioneze pe o perioadă limitată de timp şi va analiza toate interacţiunile dintre cetăţeni şi reprezentanţii primăriei Capitalei, ai primăriilor de sector, precum şi ai instituţiilor aflate în subordinea sau coordonarea primăriei Capitalei, urmând apoi să facă propuneri Consiliului General în vederea debirocratizării administraţiei publice locale, precum eliminarea de copii ale unor documente care nu sunt neapărat necesare, reducerea timpilor de aşteptare în procesarea unor cereri, informatizarea şi automatizarea unor procese.
„Deşi cineva spunea că Bucureştiul este un oraş smart prin prisma locuitorilor săi care sunt smart, considerăm că este timpul ca administraţia publică locală, modul de furnizare al serviciilor publice, să facă pasul în secolul XXI şi, mai ales, să ţină pasul cu beneficiarii săi”, mai spun iniţiatorii.
Consilierii PNL propun, de asemenea, ca această comisie să fie formată din câte un membru al fiecărui grup politic reprezentat în CGMB, pentru ca rezultatele iniţiativei să nu poată fi „capitalizate” de un singur partid.
Delimitarea prin gard din oţel a liniei de tramvai 21, cu o investiţie de aproape 4 milioane de lei
Un alt proiect de hotărâre se referă la delimitarea liniei de tramvai 21 de traficul auto. Primăria Capitalei, prin RATB, ar urma să investească aproape 4 milioane de lei în montarea unui gard de oţel pe toată lungimea de aproape 9 kilometri.
“Circulaţia tramvaielor de pe traseul liniei 21 (cuprins pe tronsonul Şos. Colentina, Calea Moşilor între bucla de întoarcere Helitube şi B-dul Carol) este îngreunată de cea a autovehiculelor care pătrund pe ampriza liniei de tramvai, neputându-se asigura o frecvenţă de circulaţie constantă, conform graficelor stabilite. Aplicarea acestui tip de reglementare a circulaţiei rutiere cotribuie la creşterea vitezei de exploatare a tramvaielor şi o frecvenţă mai bună de circulaţia a acestora, ceea ce este în beneficiul cetăţenilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre, semnat de primarul Capitalei, Gabriela Firea.
Separarea traficului auto de linia de tramvai ar urma să se facă prin montarea unor panouri de gard confecţionate din ţeavă de oţel cu diametrul de 51×3.5 milimetri. Gardul va fi montat pe lungimea de aproape 9 kilometri a liniei de tramvai, excepţie făcând intersecţiile, zonele de acces şi zona peroanelor. Înălţimea gardului va fi de aproape un metru de la nivelul superior al şinei.
Municipalitatea arată că separarea liniei de tramvai de restul traficului duce la creşterea medie a vitezei, precum şi capacitatea de transport cu aproape 18 la sută mai mult decât în prezent. De asemenea, se poate obţine şi o reducere a numărului de tramvaie care circulă pe acest traseu, de la 18 la 15.
Primăria Capitalei se aşteaptă ca numărul de călători să crească cu aproape 700 pe oră şi sens, iar venitul suplimentar să fie de 327,60 de lei.
“Un alt avantaj va fi acela de diminuare a accidentelor cu terţi participanţi la trafic şi pietoni care nu vor mai avea acces la intersecţia cu calea de rulare a tramvaielor, decât prin locuri prestabilite”, mai scrie în proiect.
Valoarea totală a proiectului se ridică la 3.950.112 de lei, cu TVA.
Suplimentarea numărului de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete
Proiectul de hotărâre privind suplimentarea numărului de vouchere cu încă 25.000 prin care bucureştenii să îşi cumpere biciclete sau dispozitive Segway sau Ninebot se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de luni a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), după ce acesta a fost respins în şedinţa din 30 august.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat, în 30 august, că va reintroduce pe ordinea de zi a următoarei şedinţe proiectul pentru suplimentarea voucherelor, după ce acordarea a încă 25.000 de vouchere în valoare de 500 de lei pentru achiziţionarea de biciclete în cadrul proiectului “Biciclişti în Bucureşti” a fost respinsă de CGMB.
“Consilierii generali din majoritatea PSD-ALDE susţin fără rezerve acest proiect ambiţios şi am convingerea că la următoarea şedinţă, când vom avea o prezenţă de 100%, proiectul va trece la vot, chiar dacă partidele din opoziţie îşi vor uni din nou forţele, aşa cum au făcut-o azi. Regret că cei 25.000 de bucureşteni care au solicitat aceste vouchere vor mai avea de aşteptat, dar probabil că doamnele şi domnii consilieri de la USR, PNL şi PMP le vor oferi explicaţii convingătoare pentru faptul că au blocat pe moment acest proiect”, a spus Gabriela Firea.
Proiectul a fost respins în şedinţa din 30 august cu 26 de voturi “pentru” şi 19 voturi “împotrivă”. Grupul PNL nu a votat acest proiect.
Ciprian Ciucu, consilier general din partea PNL, a considerat “imorală” acordarea de vouchere pentru cumpărarea de biciclete. “Este imoral să luăm bani de la nişte oameni şi să îi dăm altor oameni ca să îşi ia biciclete. Efectiv se dau bani populaţiei în ideea sprijinului electoral”, a declarat Ciprian Ciucu.
“Am avut bucuria să constat că sunt foarte mulţi doritori care vor să îşi cumpere bicicletă. Am auzit şi multe comentarii cum că nu avem infrastructură, dar încurajăm cumpărarea bicicletelor. M-am întâlnit cu mai multe asociaţii şi toţi reprezentanţii au spus că până nu există acel număr suficient de persoane care să folosească bicicleta ca mijloc de transport, atenţia celor din trafic şi a tuturor nu este suficient de crescută. Nu renunţăm la ideea ca în Capitală să avem un număr foarte mare de biciclişti”, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea, la începutul şedinţei de consiliu.
Lista primilor 5.000 de beneficiari se găseşte pe site-ul Primăriei Capitalei, la secţiunea “Biciclişti în Bucureşti” şi conţine iniţialele numelor acestora şi numărul de înregistrare.
Proiectul “Biciclişti în Bucureşti” a fost aprobat în şedinţa CGMB din 30 iunie, iar prin acesta au fost acordate 5.000 de vouchere în valoare de 500 de lei cetăţenilor cu vârsta de peste 18 ani şi cu reşedinţa sau domiciliul în Bucureşti care vor să îşi cumpere o bicicletă, simplă sau electrică, trotinetă sau dispozitive de tip Segway sau Ninebot.
Înscrierile pentru proiect au început în 24 iulie, când au fost depuse aproape 3.000 de solicitări. Înscrierile au fost suspendate, însă, a doua zi pentru că au fost procesate într-un timp foarte scurt zeci de mii de cereri. Primăria Capitalei a anunţat atunci că suspendarea va fi valabilă până când vor fi verificate toate cererile şi vor fi eliminate cele care nu corespund regulamentului programului “Biciclişti în Bucureşti”, existând posibilitatea suplimentării numărului de vouchere. Primăria mai menţiona că programul va fi reluat şi în anul următor, iar toţi solicitanţii care au depus cereri în acest an şi nu vor primi vouchere vor rămâne în baza de date a Programului pentru ediţia din 2018.
Primăria Capitalei cumpără primul sediu istoric al BNR de la miliardarul Mihai Anastasescu. Negocierile încep de la aproape 5 milioane euro
Primăria Capitalei vrea să cumpere o clădire monument istoric, cu un etaj şi mansardă şi cu adresa oficială în Bulevardul I.C. Brătianu nr. 10, dar situată de facto pe strada Doamnei, de la producătorul de materiale de construcţii Soceram SA din Câmpina controlat de omul de afaceri Mihai Anastasescu, pentru a o transforma în spaţiu cultural, negocierile urmând să înceapă de la preţul de 4,85 milioane euro, stabilit de vânzător ca valoare de piaţă în urma evaluării. Un proiect de hotărâre de aprobare de principiu a achiziţiei se află şi el pe ordinea de zi a şedinţei CGMB.
Clădirea se află pe lista oficială a monumentelor istorice a Ministerului Culturii, însă ministerul a transmis Primăriei că nu intenţionează să-şi exercite dreptul de preemţiune la cumpărare. Potrivit legislaţiei în vigoare, în astfel de situaţii, dreptul de preemţiune se transferă autorităţilor locale, în cazul de faţă PMB.
Imobilul se află pe un teren în suprafaţă de 1.227 mp, are o suprafaţă construită utilă de 1.073 mp şi regim de înălţime P+1+M. Proprietarul cere un preţ de 4,85 milioane euro, stabilit ca valoare de piaţă de un evaluator autorizat. Clădirea a mai fost scoasă la vânzare în urmă cu 3 ani, în 2014, la un preţ semnificativ mai mare, de 7,5 milioane euro.
Primăria îşi justifică intenţia de achiziţie prin valoarea istorică a clădirii, prin faptul că unele din cele 26 de instituţii publice de interes local din subordinea sa au probleme funcţionale în desfăşurarea activităţii şi prin faptul că “creşterea şi diversificarea ofertei şi consumului cultural, cu accent pe diversitatea culturală, şi efectele sale asupra dezvoltării economice şi incluziunii sociale sunt un obiectiv important pentru societate”.
“Prin proiectul de hotărâre se va stabili prevederea în bugetul propriu al Primăriei Municipiului Bucureşti a sumelor necesare destinate achiziţiei. De asemenea, prin dispoziţia Primarului General al Municipiului Bucureşti, se va numi o comisie de negociere cu vânzătorul, pornind de la preţul invocat în intenţia de vânzare, respectiv 22.116.000 lei (4,85 milioane euro)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Clădirea aparţine producătorului de materiale de construcţii Soceram SA din Câmpina, controlat indirect de omul de afaceri Mihai Anastasescu, prin intermediul firmei Metaleuroest, potivit Profit.ro.
În ultimii cinci ani, deşi şi-a sporit continuu cifra de afaceri anuală, de la sub 100 la aproape 147 milioane lei, Soceram SA a înregistrat pierderi în fiecare an, în valoare totală cumulată de peste 70 milioane lei în perioada 2012-2016. La 30 iunie 2017, Soceram avea obligaţii restante la bugetele statului în sumă totală de peste 5 milioane lei.
Compania a fost înfiinţată ca societate comercială în 1990 prin comasarea într-o singură structură juridică a fostelor întreprinderi socialiste de produse ceramice de la Jimbolia, Sătuc, Ţăndărei şi Urziceni şi a celor de materiale de construcţii din Doiceşti, Bucov şi Suceava. După privatizarea din prima jumătate a anilor 2000, la care a fost cumpărată de Metaleuroest şi de compania Elsid a lui Mihai Tufan, fostul partener al lui Anastasescu, şi-a avut o perioadă sediul central în Bucureşti, chiar în clădirea de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 10 pe care PMB intenţionează să o cumpere, după care acesta a fost mutat la Câmpina. Asupra proprietăţii există mai multe ipoteci în favoarea CEC Bank, pentru garantarea unor credite acordate de banca controlată de stat.
Clădirea a fost construită după 1875 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca sediul al instituţiei financiare Creditul Funciar Rural, înfiinţată în 1873. De asemenea, a găzduit primul sediu, provizoriu, al Băncii Naţionale a României (BNR), în perioada 1880-1890.
Buget PMB: Mai mulţi bani la DGASMB, Clubul Sportiv, ALPAB, ASSMB şi mai puţini la teatre, CREART şi ASPA. Tramvaiele ar putea fi dotate cu aer condiţionat
În şedinţa CGMB va fi supus dezbaterii şi un proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului Capitalei. Astfel, ar putea fi mărit cu peste 10 milioane de lei bugetul Clubului Sportiv Municipal Bucureşti şi cu peste 27 de milioane de lei bugetul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială (DGASMB), în principal pentru finanţarea ajutorului persoanelor cu handicap. De asemenea, alţi 94.000 de lei ar putea merge la Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement (ALPAB) şi aproape 14 milioane la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB). Diminuarea sumelor de la bugetul local se va face în cazul Teatrului Mic, Teatrul Excelsior şi Teatrul Stela Popescu, precum şi CREART, PROEDUS şi ASPA. O altă modificare din proiectul de buget se referă la dotarea tramvaielor şi troleibuzelor cu aer condiţionat.
Potrivit proiectului de rectificare a bugetului propriu al municipiului Bucureşti pe anul 2017, instituţiile din subordinea primăriei Capitalei care au cerut suplimentarea subvenţiei sau alocaţiilor de la bugetul local sunt Teatrul Nottara, care solicită suma de 169 de mii de lei, Teatrul Metropolis – 110 mii de lei, Teatrul Dramaturgilor Români – 208 mii de lei şi Teatrul Ion Creangă – 12 mii de lei.
De asemenea, Clubul Sportiv Municipal Bucureşti ar putea avea buget suplimentat cu 10 milioane de lei, din care aproape 8 milioane pe seama subvenţiei, DGASMB va avea în plus 27 de milioane de lei, în principal pentru finanţarea ajutorului social pentru persoanele cu handicap, conform ultimelor proiecte de hotârâre aprobate în Consiliul General, iar Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor solicită 946 de mii de lei.
La Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane ar putea merge încă 180 de mii de lei, la Administraţia Grădina Zoologică – 191 de mii de lei, la ALPAB – 94 de mii de lei, iar la Centrul de Protecţie a Plantelor – 273 de mii de lei. Una dintre societăţile înfiinţate recent de primărie, Administraţia Municipală pentru Consolidare Clădiri, va avea buget suplimentat cu 359 de mii de lei, iar ASSMB – aproape 14 milioane de lei.
Bugetul va fi diminuat, însă, la Centrul de Cultură Palatele Brâncoveneşti, cu 70 de mii de lei, la Teatrul Mic şi la Teatrul Stela Popescu cu peste un milion de lei, iar la Teatrul Excelsior cu aproape 2 milioane de lei.
Buget redus vor avea şi CREART şi PROEDUS, de unde vor fi luaţi 373 de mii de lei, respectiv 80 de mii de lei. De la bugetul Direcţiei Generale de Poliţie Locală vor fi tăiaţi peste 2 milioane de lei, de la Administraţia Fondului Imobiliar 1,8 milioane de lei, iar de la ASPA aproape 4 milioane de lei.
În proiectul de modificare a bugetului au fost adăugate, pe lista investiţiilor RATB, modernizarea tramvaielor prin instalarea de aer condiţionat.
Astfel, dacă rectificarea va fi aprobată, RATB ar urma să instaleze aer condiţionat în 272 de tramvaie şi în 107 troleibuze, suma prevăzută pentru această investiţie fiind de 97,6 milioane de lei, din care 87,4 milioane de lei prin credite de angajament şi 10,2 milioane prin credite bugetare.
Soprana Angela Gheorghiu, cetăţean de onoare al Bucureştiului
Soprana Angela Gheorghiu ar putea primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei pentru „vocea unică şi uimitoarea prezentă scenică”.
„Vocea unică şi uimitoarea prezenţă scenică au transformat-o pe soprana Angela Gheorghiu într-un superstar al operei internaţionale: la Royal Opera House în La Boheme, la Metropolitan Opera New York, la Opera de Stat din Viena. La Royal Opera House Convent Garden a cântat pentru prima dată mult-aclamatul La Traviata în 1994, legendara reprezentaţie pentru a cărei transmitere în direct BBC şi-a întrerupt programul. (…) Este unul dintre motivele cele mai frumoase pentru care ne putem mândri că suntem români”, se arată în proiectul de hotărâre.
Angela Gheorghiu s-a născut în 7 septembrie 1965 în Adjud, judeţul Vrancea şi a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
A debutat în 1992 la Royahl Opera House în La Boheme şi a cântat în săli de operă şi de concert din New York, Londra, Paris, Berlin, Tokyo, Roma, Palermo, Amsterdam, Valencia, Praga, Taipei şi alte oraşe din lume. A cântat la concertul dat cu ocazia jubileului Reginei Beatrix în Amsterdam.
Albumele înregistrate au primit premiile Gramophone, Echo, Diapason d’Or, Choc du Monde de la Musique în Franţa, premiul Cecilia în Belgia, Musica e dischi Foreign Lyric Production în Italia sau premiul Criticilor Americani, precum şi distincţii: „La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, „Officier de l’Ordre des Arts et Lettres” şi „Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Ministerelor Culturii din Franţa şi România. Soprana a primit şi titlul de „Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 şi 2010, precum şi titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universităţii de Arte din Iaşi şi Steaua României. În 2014, i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca.
„Vocea ei este considerată de către critica internaţională drept o combinaţia între vocile a două celebre cântăreţe de operă, Maria Callas şi Renata Tebald”, mai spun iniţiatorii proiectului.
Redenumirea Teatrului Bulandra în Teatrul Municipal Lucia Sturdza Bulandra – Teatru al Europei
Consilierii generali PSD propun modificarea denumirii Teatrului Municipal Lucia Sturdza Bulandra în Teatrul Municipal Lucia Sturdza Bulandra – Teatru al Europei, în semn de apreciere pentru recunoaşterea internaţională prin aderarea la Uniunea Teatrelor din Europa, precum şi pentru o mai bună promovare mediatică.
„Motivaţia principală a acestei nominalizări de prestigiu în lumea teatrului mondial este materializarea succesului în eforturile de afirmare internaţională ale colectivului teatrului de la aderarea aceste insituţii de spectacol în Uniunea Teatrelor din Europa (UTE) în anul 1992, eforturi recunoscute de mai bine de două decenii pe plan european de ceilalţi membri ai Uniunii şi de întreaga elită artistică ataşată crezurilor sale”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Iniţiatorii spun că denumirea adăugată, respectiv „Teatru al Europei”, nu va face parte din denumirea administrativă, pentru că ar însemna schimbări în înregistrările oficiale la toate instituţiile statului şi în contracte. De asemenea, nu va implica cheltuieli, fiind trecută doar pe antet, pe firmele de pe şi din clădirile teatrului, în mesajele publice, verbale, imagistice şi scrise ale teatrului.
Potrivit proiectului de hotărâre, începând din 2012, UTE este ambasador cultural al Uniunii Europene, iar pe măsura creşterii prestigiului, teatrele din marile oraşe ale UE au început să-şi atribuie la denumiri completarea „Teatru al Europei”, ca semn de recunoaşte a apartenenţei la Uniunea Teatrelor din Europa.
