La un an după ce un grup de atentatori sinucigaşi care juraseră credinţă organizaţiei terorist Statul Islamic a ucis 32 de oameni la Bruxelles, autorităţile belgiene spun că rămân multe neclarităţi despre cine a ordonat atacul, chiar dacă cei care le-au pus în aplicare sunt fie în închisoare, fie morţi.
Atacurile de pe 22 martie, de la Bruxelles, s-au produs pe aeroportul Zaventem şi într-o garnitură de metrou, la patru luni după atentatele de la Paris, soldat cu 130 de morţi.
Ambele au fost comise de celule de tineri musulmani, dintre care unii se întorseseră din Siria. Celulele aveau legături între ele.
De atunci, Belgia este în alertă sporită şi încearcă să reducă atât ameninţarea internă, cât şi pe cea reprezentată de militanţi care s-ar putea întoarce din Orientul Mijlociu.
“Vom avea certitudine numai când situaţia din Siria şi Irak va fi rezolvată”, a spus un înalt oficial în legătură cu anchetele privind atacurile de la Bruxelles. Acele două ţări au atras peste 400 de belgieni care s-au alăturat Statului Islamic, potrivit unui raport al Centrului Internaţional Anti-terorism de la Haga.
Acest număr face din Belgia unul dintre statele cu cei mai mulţi jihadişti străini din Orientul Mijlociu.
În timp ce capitala belgiană se pregăteşte să marcheze miercuri un an de la atentate, cu o serie de ceremonii, autorităţile nu sunt sigure încă cine din Statul Islamic a organizat şi ordonat atacurile, deşi 59 de oameni sunt în arest şi 60 au fost eliberaţi pe cauţiune.
Întrebat despre autori, premierul belgian Charles Michel a declarat că ancheta este în curs, însă nu există îndoieli privind ideologia care a inspirat masacrul.
“Atacurile sunt inspirate de ISIS, sunt inspirate de o ideologie totalitară menită să distrugă valorile europene”, a explicat Michel. “Trebuie să luptăm împotriva acestei ideologii cu hotărâre deplină”, a adăugat el.
Cea mai recentă arestare a avut loc în luna ianuarie. A fost vorba despre un bărbat suspectat că a falsificat actele de identitate pentru Khalid El Bakraoui, kamikazele în vârstă de 27 de ani care a ucis 16 oameni într-o garnitură de metrou în staţia Maelbeek.
Deşi soldaţii sunt în continuare o prezenţă permanentă în staţiile importante din Bruxelles, oficiali din serviciile de securitate le-au spus reporterilor că există încă riscul ca militanţi înarmaţi să fie în libertate.
Pentru serviciile belgiene de securitate, unele comunităţi sunt greu de infiltrat. Unul dintre exemple este cel al comunităţii musulmane din cartierul Molenbeek, unde principalul suspect pentru atacurile de la Paris, Salah Abdeslam, s-a ascuns în apropiere de locuinţa familiei sale timp de patru luni. Arestarea sa i-a împins pe complicii săi să atace Bruxelles-ul, după patru zile.
În pofida eforturilor de a detecta şi descuraja influenţa ideilor islamiste violente, tineri care se implică în infracţiuni minore sunt în continuare vulnerabili la acestea, spun oficiali. Aceştia din urmă au dat, însă, asigurări că supravegherea potenţialilor jihadişti s-a intensificat în ultimul an.
Numai cinci belgieni au fost descoperiţi încercând să ajungă în Siria anul trecut şi numai unul a reuşit, au spus oficialii.
Deşi numărul este mult mai mic decât anul trecut, serviciile de securitate sunt îngrijorate pentru că Statul Islamic le-a ordonat adepţilor săi să “atace necredincioşii acasă”.
Circa 160 de cetăţeni belgieni se află încă în Siria, estimează oficialii. Însă aproximativ 80 de copii s-au născut acolo, ceea ce alimentează temerile.
“Aceşti copii ar putea fi pericolul de mâine”, a spus un oficial. “Au văzut atrocităţi, au fost spălaţi pe creier. Unii dintre ei au primit deja pregătire militară. Chiar trebuie să lucrăm cu ei la întoarcere”, a adăugat el.
