Reuniți la Bruxelles, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să anunțe astăzi dacă înăspresc sau nu regimul sancțiunilor impuse Rusiei.
În varianta moderată, noile sancțiuni ar include, între altele, înghețarea importurilor și exporturilor de armament și tehnologie înaltă.
Restricțiile ar viza și circulația capitalurilor, transporturile maritime și pe cele rutiere. În ultimele zile, intenția Franței de a livra în octombrie Federației Ruse o navă de război Mistral a stîrnit controverse aprinse.
Însă eventuala oprire a exporturilor de tehnologie ar putea afecta semnificativ armata Rusiei – concernul EADS produce, de pildă, componente pentru sateliții de spionaj. Alte companii franceze livrează piese pentru tancul cel mai des folosit de militarii ruși sau pentru avioanele MIG.
Potrivit EU Observer, varianta cea mai aspră a regimului sancțiunilor ar viza interzicerea oricărui tip de investiție în Rusia și oprirea importurilor de petrol și gaze naturale.
Uniunea Europeană cumpără 84% din exporturile de hidrocarburi ale Federației.
Cu alte cuvinte, măsura ar produce o gaură de 300 de miliarde de dolari în bugetul anual al Rusiei, de 420 de miliarde.
Totuși, Germania, Italia și Polonia depind în mare măsură de livrările de petrol și gaze naturale. Comisia Europeană a evaluat impactul opririi lor în cazul fiecărui stat membru.
În cazul în care ar fi adoptate în varianta dură, sancțiunile ar situa Rusia între Coreea de Nord și Iran, în ceea ce privește statutul internațional. Vladimir Putin încearcă de mai multă vreme să strîngă legăturile cu așa-numitele ”țări nealiniate’ , dar asiaticii s-ar putea să se arate mai reticenți în viitor: zeci dintre pasagerii avionului prăbușit în Ucraina sunt din Malaezia, Indonezia și din Filipine.
