Liderul partidului xenofob de extremă dreapta Ukip, Nigel Farage, a glumit cu reporterii care l-au întîmpinat la secția de votare: “Am fost nehotărît pîn-acum, dar nu cred c-o să-mi ia prea mult să mă hotărăsc”, a spus el.
Pentru Boris Johnson, fostul primar conservator al Londrei, 23 iunie e “Ziua Independenței” – în opinia sa, democrația din Regat va continua să fie subminată în cazul în care țara va rămîne în Uniunea Europeană.
Întrebat care va fi rezultatul, liderul opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, a răspuns “putem verifica ori direcția vîntului, ori casele de pariuri” – de altfel, se estimează că britanicii vor cheltui pînă la anunțarea rezultatelor o sumă-record, de aproximativ 100 de milioane de lire. La cele mai multe case de pariuri s-a mizat pe rămînerea în Uniunea Europeană.
În condițiile în care atît viitorul Europei, cît și cel al lui David Cameron depind de votul de joi, premierul Regatului Unit s-a abținut astăzi de la declarații. Cu mai puțin de o zi în urmă, însă, el a lansat un ultim apel public,
”Este sigur că economia noastră va suferi dacă ieșim din Uniune și că se va întări dacă rămînem. Este un vot referitor la slujbele, la familiile și la starea finanțelor personale din țara noastră. De aceea trebuie să se pronunțăm în număr ridicat pentru rămînere”, a spus premierul britanic.
Încă de la aderarea sa la Uniune, în 1973, Marea Britanie s-a bucurat de o serie de excepții – nu este membră a zonei euro, de pildă, așa că și-a păstrat moneda națională, şi nu face parte din Spaţiul de liberă circulație Schengen.
De aproape zece ani, Regatul Unit a optat să facă excepţie şi de la aplicarea Cartei UE pentru Drepturile Fundamentale, astfel că instanţele britanice nu au ca referinţă cadrul juridic european.
David Cameron a convocat referendumul la presiunea euroscepticilor din propriul partid, dar campania a fost puternic influențată de criza refugiaților din Europa, de disputele pe tema statutului imigranților și de nemulțumirile categoriilor sociale sărace din Marea Britanie.
