Bogdan Glăvan, profesor universitar doctor, a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Bogdan Glăvan a explicat că Guvernul României a profitat foarte mult de pe urma contextului negativ extern și nu a avut „niciun interes de a calma inflația”. Economistul a mai spus că dacă ne așteptăm ca Guvernul să încetinească exploatarea acestui fenomen, atunci trebuie să ne așteptăm „să găsească alte metode de a aduce bani la buget”.
Putem spera că 2023 va fi mai liniștit și predictibil, dacă nu chiar mai bun?
„Putem spera și așteptările sunt îndreptățite fie și pentru motivul că în 2022 viața noastră a fost afectată de evenimente externe și cu profund impact asupra economiei, în ansamblu, pe care foarte greu le puteam preveni: criza energetică asociata cu razboiul din Ucraina, pe fondul inflației rezultate în urma politicilor monetare foarte permisive duse de țările dezvoltate în pandemie. Sunt premise să vedem o încetinire a creșterii prețurilor, o stabilizare a marilor trenduri economice, o diminuare a volatilității – pentru că noi asta am suferit mult în 2022, scumpiri foarte bruște și chiar momente de panică și sper ca aceste momente să fie în descreștere”, a spus Bogdan Glăvan.
Bogdan Glăvan: „Guvernul nu a avut nicio greață să folosescă inflația pe post de mijloc de impozitare ascuns”
„Guvernul a profitat la maxim de pe urma contextului acesta negativ extern și vedeam chiar ieri o statistică: România este pe locul trei în Europa la scumpirile în industrie, ceea ce își pune amprenta asupra prețurilor de la raft – și acolo avem o inflație foarte ridicată. Și acest lucru s-a întâmplat pentru că Guvernul nu a avut niciun interes de a calma inflația. A găsit momentul să stoarcă aceste resurse de la populație prin inflație, prin scumpirea facturilor la energie, pentru a mai echilibra bugetul. Guvernul nu a avut nicio greață să folosescă inflația pe post de mijloc de impozitare ascuns. Inflația nu poate dăinui la nesfârșit pentru că populația începe să înțeleagă și apoi fuge de bani, moment în care trebuie să pui capăt”, a spus Bogdan Glăvan.
„Dacă ne așteptăm ca Guvernul să încetinească exploatarea acestui fenomen, ne așteptăm să găsească alte mijloace de a aduce bani la buget. De exemplu, creșterea impozitelor… dacă nu o mai poți face pe ascuns, trebuie să mărești impozitele. Alternativa ar fi eficientizarea cheltuielilor”, a mai spus Bogdan Glăvan.
„Când am avut ocazia, am zis că sectorul public și cel privat trebuie să-și diminueze cheltuielile. În sectorul public nu există stimulente pentru eternele reforme. Cheltuielile de pensii, medicale, cu armata – vor crește pe viitor și nu au cum să scadă. Sunt motive fundamentale, demografice și politice care le împing să crească. Fără eficientizarea restului din stat, vom trăi mereu cu aceeași problemă”, a mai spus Bogdan Glăvan.
Proiect adoptat de Guvern în privința pensiilor speciale. Vi se pare că este un proiect care rezolvă ceva ca efect economic?
„Importanța lui este foarte mică. Din punctul meu personal de vedere, ca economist, ceea ce mi-aș dori să văd în România este o schimbare pe termen lung pentru că a tăia acum pensiile sau veniturile cuiva – indiferent cât de mari sunt – ridică probleme de justiție, economice – vedem cum pleacă din sistem. Și atunci, modul în care eu cred că se poate rezolva probema este doar cu abordare pe termen lung – generația tânără care urmează să intre în magistratură sau poliție să beneficieze de o legislație unitară a pensiilor pentru a nu mai avea tratamente diferite. Chiar dacă impactul pe termen scurt și mediu nu va exista, va exista o însănătoșire pe termen lung pentru că sistemul nostru de pensii își va atinge maximul de faliment fix pe 15-20 de ani”, a spus Bogdan Glăvan.
La ce noi taxe vă puteți aștepta?
„Din nefericire, mai mulți politicieni s-au exprimat în acest sens și nu lasă vreun dubiu asupra intențiilor lor urmărind introducerea impozitării progresive a veniturilor în sensul creșterii poverii fiscale. Din păcate, este o lipsă de cunoaștere a publicului care crede de multe ori că statul sau legiuitorul poate marca exact persoana sau locul din care să scoată bani. Oamenii simpli sunt afectați de creșterea poverii fixale”, a mai spus Bogdan Glăvan.
Ce considerați că e rău în suprataxare?
„Aș începe prin a formula o observație la ceva ce ați menționat mai devreme: noi trăim cu impresia că impozitarea este mitralieră, ori această mentalitate că societatea este formată din diverse clase care se războiesc între ele și economia este un joc cu sumă nulă și nu-ți poți crește nivelul de trai decât dacă dai cu mitraliera, această menatlitate este anti-capitalistă și profund potrivnică dezvoltării economice. Tocmai pentru că nu înțelegem că o societate liberă se bazează pe acest capital social, pe comuniune socială, pe libera colaborare între oameni.
Nu trebuie să fiu prieten cu rafinăria care îmi vinde petrol. Tot ce îmi trebuie mie ca cetățean este să am o benzinărie. Este cea mai elementară formă de cooperară socială și dacă omitem sau nu înțelegem și privim fiecare companie ca pe un potențial inamic sau potențial rezervor de stors bani, am terminat cu economia.
Mergând spre ceva mai concret, obiecția mea contra acestei creșteri de impozite la energie nu e doar la adresa politicii românești, ci la adresa politicii europene în general. Traversezi o criză energetică, politica optimă este să relaxezi poverile de orice fel, intrarea pe piață, să stimulezi investițiile, tocmai ca această ofertă să crească. Dacă nu luăm măsuri pentru creșterea producției de energie, nici peste 7-8 ani nu vom avea energie mai ieftină”, a explicat economistul la Europa FM.
Cât de accentuată ar putea fi curba de scădere în 2023?
„Nu mă aștept la o scădere de sub 10%. Având în vedere creșterea cheltuielilor publice, indexare diverselor veituri, dobânzile sunt la un nivel scăzut, cu toate că pe partea de energie și carburanți vedem o ieftinire accentuată care poate fi o ieftinire conjucturală, ceilalți factori împiedică o stabilizare puternică a prețurilor, deci nu vom avea așa ceva.
Sunt pesimist că vom reveni la o inflație de 1-2% pentru că dinamica cheltuielilor rămâne foarte ridicată. România este o țară în care se revarsă foarte mulți bani – se revarsă pentru a fi cheltuiți. Fonduri europene, bani de la diaspora, investiții, deci România funcționeaz ca o morișcă care macină foarte mulți bani, iar aceste cheltuieli intense împiedică revenirea la o inflație mică”, a explicat economistul.
Acoperirea unui procent din dobând de stat – este fezabil?
„Întotdeauna există un apetit pentru bani ieftini. Există un apetit pentru a primi subvenții și privilegii prin creditare. Această furie contra dobânzii vine din cele mai vechi timpuri. Mulți au considerat dobânda nejustificată. Însă, dobânda este un fenomen natural al acțiunii umane. Nimeni nu economisește dacă nu are ceva de câștigat de pe urma economisirii – asta înseamnă că există o lege naturală a dobânzii. Acum, dacă noi falsificăm sau încercăm să falsificăm această realitate și încercăm să ne mințim – fie plafonăm dobânzile, fie subvenționăm – asta duce la asumarea unor cheltuieli, împrumuturi mult dincolo de ceea ce preferințele societății pot suporta și începe un boom specualtiv care se va lovi de un zid și se va finaliza prin supra-inflație sau criză ca în 2010, în orice caz, va fi nesustenabilă.
Dezvoltarea sustenabilă se va face doar prin acumulare continuă de capital. Dacă trăiești într-o epocă, cum a zis Isărescu, de represiune, atunci cum ne putem aștepta ca societatea să acumuleze capital? Va redistribui capitalul existent până când cei care pierd se trezesc.
Noi am experimentat inflația din anii 90 și chiar dacă generațiile s-au schimbat, mulți își mai amintesc: atunci dobânda era foarte real negativă. Rata inflației era mult mai mare față de rata oferită de bănci, până când oamenii au înțeles”, a spus Bogdan Glăvan.
„Această politică monetară relaxată inflaționistă trebuie să se sfârșească”, a mai spus economistul.
Cum ne explicăm că în toată această perioadă singurul punct fix care a înregistrat turbulențe minimale este cursul de schimb?
„În România intră foarte mult capital și unii interpretează contextul nostru actual macro-economic într-o cheie greșită. Este un simptom determinat de aceste intrări de valută. Noi nu putem cheltui aici euro și dolar. Dolarii sau euro care intră în România vor ieși inevitabil din România și vedem că în România intră mulți bani și ies din România, dar ne uităm atunci când ies. Nu am avea așa ceva dacă în România nu ar intra bani. Factorul care explică deficitul de cont curent al României sunt intrările masive de capital. Fondurile străine și remitențele.
Noi trăim pe seama banilor câștigați de unii în Franța, Anglia, Italia. Toți acești bani alimentează cheltuielile și de aceea avem deficit de cont curent mare. Dacă aceste intrări de capital ar seca și trebuie să fim conștienți că la un moment dat vor seca”, a spus economistul.
Bogdan Glăvan, despre împrumuturile statului
„Este decizia celor care ne conduc. Au considerat potrivit să se împrumte pe 30 de ani în dolari la această dobândă. Numeroși politicieni au acest stimulent de a rostogoli povara datoriei în viitor. Pentru că dacă s-ar împrumuta pe termen scurt ar ajunge să fie simțite chiar acum și electoratul începe să-și pună întrebări. Dacă te împrumuți pe 30 de ani, rata este mai mică. Avem un stimulent pervers care face ca cheltuielile statului să se rostogolească în timp și tocmai asta ne-a adus la problema pensiilor pe care o avem azi. […] Cât sens are acum pentru un cetățean să se ducă la bancă să se împrumute? Nu prea are sens”, a spus Bogdan Glăvan.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa foto: Shutterstock
