Intenţia autorităţilor din România de a consolida bugetul cu o nouă taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune, transmite Bloomberg.
Confruntat cu un deficit de aproximativ 30 miliarde lei, Guvernul de la Bucureşti s-a îndreptat spre ţinte cu buzunare adânci şi nu a trebuit să caute prea departe. Cu o singură excepţie, toate marile bănci din România sunt deţinute de grupuri mamă din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria, care după câţiva ani dificili în urma crizei financiare mondiale, se bucură din nou de marje mai bune şi ritmuri de creştere mai mari decât acasă.
“În condiţiile în care sistemul bancar este în mare parte deţinut de bănci străine, o taxă pe bănci este un instrument convenabil din punct de vedere politic pentru a transfera povara înăspririi fiscale de la actorii interni spre cei străini. Cei care urmăresc evoluţiile din Europa de Est ar trebui să fie familiarizaţi cu acest model”, spune analistul Morgan Stanley, Pasquale Diana.
Ungaria, Slovacia şi Polonia se numără printre celelalte state ex-comuniste unde băncile străine care au câştigat poziţie de piaţă sunt lovite cu taxe şi, în cazul Ungariei, trebuie să suporte costurile rezolvării problemei creditelor ipotecare în franci elveţieni.
Ultimul şoc la adresa sistemului financiar din România a venit marţi când ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că va introduce o taxă pe activele financiare ale băncilor pentru a genera venituri suplimentare de 3,6 miliarde lei anul viitor şi a ajuta astfel menţinerea deficitului bugetar să respecte limita de 3% din PIB cerută de Uniunea Europeană.
Una dintre cele mai importante măsuri anunţate marţi de ministrul Finanţelor vizează o ”taxă pe lăcomie” care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare.
