De la Marea Baltică şi până la Marea Mediterană, valul de frig glacial supranumit “Bestia din Est” a ucis cel puţin 23 de persoane într-un interval de 4 zile şi a perturbat transporturile, relatează agenţia France Presse, preluată de Agerpres.
Meteorologii au raportat minus 39,6 grade Celsius luni în Laponia, iar cei din Austria au înregistrat o temperatură de minus 25,4 grade Celsius în Flattnitz – un record pentru luna februarie.
În Italia, Roma a avut parte luni de prima sa zăpadă din ultimii şase ani. Au fost înregistrate minus 40 de grade Celsius la mai puţin de 100 kilometri de Veneţia în noaptea de duminică spre luni, la Dolina Campoluzzo, o localitate aflată la altitudinea de 1.768 de metri. Regiunea Campania, din care face parte oraşul Napoli, nu a mai avut atât de multă zăpadă din anul 1956. Insula Capri, situl arheologic Pompei şi plajele de pe coasta amalfitană au fost acoperite cu un strat subţire de zăpadă.
În Franţa, care nu a mai cunoscut un astfel de val de frig în această perioadă a anului din 2005, golful Ajaccio din Corsica a fost acoperit cu zăpadă marţi dimineaţă. Acest fenomen nu a mai fost văzut de 30 de ani. În Germania, mercurul afişa în termometre valoarea de -14 grade Celsius la Berlin, marţi dimineaţă. În noaptea precedentă au fost înregistrate -30,5 grade Celsius pe vârful Zugspitze (2.962 de metri, cel mai înalt pisc montan din ţară), doborând precedentul record, vechi de peste 100 de ani, pentru această perioadă a anului.
Temperaturile urmează să rămână glaciale în noaptea de marţi spre miercuri, când se prognozează -24 grade Celsius în Germania, -29 grade Celsius în Estonia şi -18 grade Celsius în Republica Cehă.
În timp ce Europa se confruntă cu un val de frig glacial, regiunea arctică are parte de temperaturi maxime record, la Polul Nord fiind înregistrată “o anomalie de 30 de grade Celsius”.
În acelaşi timp, suprafaţa acoperită cu gheaţă din această regiune a atins cel mai mic nivel pentru mijlocul iernii de la debutul înregistrărilor, în urmă cu peste jumătate de secol.
Un fenomen meteorologic numit “încălzire stratosferică bruscă” a provocat în apropiere de Polul Nord temperaturi egale sau peste punctul de îngheţ. “În termeni relativi, acest lucru înseamnă o anomalie de temperatură de 30 de grade Celsius”, a notat pe Tweeter Robert Rohde, om de ştiinţă în cadrul organizaţiei Berkeley Earth din Washington, Statele Unite.
La Polul Nord nu există senzori de măsurare permanentă a temperaturii, însă serviciile de meteorologie din Statele Unite şi ţările scandinave au raportat că valorile au atins cel mai înalt nivel la 25 februarie.
“Temperaturi pozitive în apropiere de Polul Nord în timpul iernii s-ar fi atins în decursul a patru ierni, între 1980 şi 2010”, a declarat pentru AFP Robert Graham, cercetător specialist în climatologie în cadrul Norwegian Polar Institute. “Acestea s-au consemnat acum în patru dintre ultimele cinci ierni”, a precizat acesta.
La staţia meteorologică Longyearbyen de la insula Svalbard din Oceanul Arctic, temperaturile din ultimele 30 de zile au fost cu 10 grade Celsius peste cele medii din această perioadă, conform specialistului în modele climatice Zack Labe din cadrul Universităţii Irvine din California, Statele Unite.
“Astăzi, temperatura medie a fost de 3,9 grade Celsius – media pentru această dată este de minus 16,3 grade Celsius”, a notat el pe Twitter.
În ceea ce priveşte suprafaţa calotei glaciare, în luna ianuarie s-a înregistrat un nivel minim record de la începutul înregistrărilor.
Într-o singură zonă, în apropiere de Svalbard, întinderea suprafeţei de gheaţă – de 205.727 kilometri pătraţi – măsura luni mai puţin de jumătate în comparaţie cu media din perioada 1981-2010, conform Norway Ice Service.
Calota glaciară arctică se află la un nivel minim record pentru sfârşitul lunii februarie, la 14,1 milioane de kilometri pătraţi, conform Centrului naţional american de date despre zăpadă şi gheaţă (U.S. National Snow and Ice Data Center), cu circa un milion de kilometri pătraţi mai puţin decât în mod normal (o suprafaţă aproximativ egală cu cea a Egiptului), relatează Reuters.
Un număr din ce în ce mai mare de dovezi indică schimbările climatice drept unul dintre factorii cauzatori ai acestor anomalii meteorologice din perioada iernii, potrivit mai multor experţi.
“Vremea ciudată continuă cu o intensitate şi o persistenţă înfricoşătoare”, a scris pe Twitter profesor Lars Kaleschke de la Universitatea din Hamburg. “Întrebarea este dacă aceasta se va repeta mai des”, a declarat el pentru Reuters.
