Barometrul 2024 – Situația Tineretului și Așteptările Sale a fost lansat luni, 12 august 2024, și urmărește identificarea nevoilor, așteptărilor și atitudinii tinerilor cu privire la aspectele principale ale vieții – educație, sănătate, cultură, timp liber, drepturile omului. Prin intermediul cercetării, autoritățile și-au propus să caute soluții pentru tineri.
„Tinerii au așteptări mari de la cei care conduc România, începând de la cei care au căștigat funcții de primari, consilieri locali, consilieri județeni, conducerea consiliilor județene, urmează parlamentare, guvern și așa mai departe. Să știți că vocea tinerilor este și auzită și de aceea și eu vă spun încă o dată să îndrăzniți”, a mai spus ministrul Familiei luni, 12 august 2024, la prezentarea Barometrului 2024 – Situația Tineretului și Așteptările Sale.
Ministrul Familei, Tineretului și Egalității de Șanse – Natalia Intotero: „E foarte important să îndrăzniți și acesta este mesajul meu, mesaj care vreau să ajungă la fiecare tânăr din această țară. Ca tânăr, atunci când îndrăznești, când ești determinat, când îți urmărești cu multă muncă visul acesta poate să se îndeplinească”.
Barometrul este împărțit în 9 secțiuni:
- Calitatea vieții;
- Educație;
- Ocupare și antreprenoriat;
- Participare civică și politică;
- Servicii pentru tineri;
- Stil de viață, timp liber, sănătate și sport;
- Drepturile omului, toleranță și discriminare;
- Mobilitate și emigrație;
- Contextul actual specific.
Calitatea vieții
„2 din 3 tineri (71%) apreciază viața lor de zi cu zi ca fiind bună și foarte bună comparativ cu 2020 (80%). Sentimentul de mulțumire al tinerilor vulnerabili este mai scăzut, mai bine de jumătate dintre aceștia fiind mulțumiți (62%). Aproape 1 din 2 tineri (45%) prevăd o îmbunătățire a condițiilor de viață și doar mai puțin de 1 din 10 tineri (9%) prevăd o deteriorare a acestora”, spune sondajul.
Educație
„Sistemul educațional este perceput de către majoritatea tinerilor ca unul rigid și ineficient. În privința competențelor cheie, respondenții se autoevaluează cel mai bine la comunicarea în limba română, competențe digitale și comunicarea în limbi străine”, arată cercetarea.
Ocupare și antreprenoriat
„Ierarhia celor mai importanți factori în găsirea unui loc de muncă: pregătirea profesională (68%) și experiența profesională (51%). Nivelul școlii absolvite (29%), relațiile personale (24%), și șansa sau „norocul” (21%) sunt considerate mai puțin importante. Acești factori sunt considerați importanți și de către tinerii vulnerabili.
Caracteristicile care definesc un bun loc de muncă sunt remunerația (84%), siguranța locului de muncă (49%) care să fie în domeniul studiilor absolvite (46%). Oportunitățile de avansare în carieră (44%), programul de lucru lejer și flexibil (37%) și atmosfera plăcută la locul de muncă (30%) reprezintă alți factori care apar în caracterizarea unui loc de muncă dezirabil.
Principalele „ingrediente” ale succesului în carieră sunt munca și efortul personal (67%), buna pregătire profesională (60%), cinstea și corectitudinea (40%) și învățarea continuă (37%). În schimb, încălcarea legii este considerată o cale spre succes de o minoritate restrânsă (7%)”, se arată în Barometru.
Participare civică și politică
„Aproximativ 2 din 5 tineri (41%) cred că deciziile luate de autoritățile centrale le pot influența viața. Când vine vorba de influența hotărârilor luate de autorități locale asupra indivizilor, 1 din 3 tineri (33%) cred că acestea au o influență mare sau foarte mare asupra vieții lor.
Când vine vorba de capacitatea indivizilor de a influența deciziile la nivel local, doar 1 din 5 tineri (20%) cred că le pot influența. La nivel național, din 7 tineri (14%) cred că le pot influența. La nivelul Uniunii Europene, 1 din 8 tineri (12%) cred că pot influența deciziile.
În general, se observă lipsa sentimentului eficacității politice („political efficacy”), doar o minoritate crede că are capacitatea de a influența deciziile sau de a participa la luarea lor.
În privința disponibilității tinerilor de a activa ca voluntari în diferite organizații, situația este relativ echilibrată: mai puțin de 1 din 2 tineri sunt dispuși să participe (46%) și, aproximativ la fel de mulți, nu sunt dispuși (41%).
Disponibilitatea tinerilor vulnerabili este mult mai scăzută, aproape 1 din 4 tineri (28%) sunt dispuși să participe ca voluntari în diferite organizații, în timp ce mai mult de 1 din 2 tineri (58%) nu sunt dispuși”, expune studiul.
Servicii pentru tineri
„Accesul pe piața muncii este considerat cel mai important, cu mai mult de 2 din 3 tineri (68%) care îl indică drept prioritar. Pe locurile următoare se situează locuințele pentru tineri (53%) și accesul la educație (52%) care sunt o prioritate pentru mai mult de jumătate dintre respondenți.
Orientarea și consiliere în carieră este considerată cea mai importantă prioritate (55%), urmată de cursuri de calificare, perfecționare sau specializare (50%), cursuri pentru formarea competențelor fundamentale (45%), sprijin material/financiar pentru tineri vulnerabili (40%).
Majoritatea covârșitoare a respondenților, mai mult de 3 din 4 tineri (78%) consideră necesară existența centrelor de resurse pentru tineri și organizații.
Aceasta evidențiază importanța pe care tinerii o acordă spațiilor dedicate activităților și dezvoltării personale”, conform sondajului comandat de Ministerul Familiei.
Stil de viață, timp liber, sănătate și sport
„Față de 2020, observăm scăderea consumului zilnic de legume și fructe crude (48% , de la 58%) și a consumului săptămânal de alimente naturale, fără conservanți și aditivi (77%, de la 88%). În schimb, crește consumul săptămânal de sucuri carbogazoare (58%, față de 49%) și fast food (33%, față de 22%).
În ceea ce privește obiceiurile de fumat ale respondenților, aproximativ 4 din 10 tineri (39%) sunt fumători activi, iar 6 din 10 (61%), majoritatea, nu fumează. Pentru grupul fumătorilor activi distribuția consumului zilnic de țigări indică o distribuție echilibrată a consumului: aproximativ 1 din 7 tineri fumează mai puțin de 5 țigări pe zi, 2 din 7 tineri fumează între 5 și 10 țigări, 3 din 7 tineri fumează între 10 și 20 țigări și 1 din 7 tineri fumează peste 20 de țigări zilnic”, conform cercetării.
Drepturile omului, toleranță și discriminare
„Percepțiile despre respectarea drepturilor omului în România sunt diferențiate, dar predomină sentimentul că acestea sunt respectate doar într-o oarecare măsură, mai bine de 1 din 3 tineri (37%) cred acest lucru”, se mai arată în Barometru.
Mobilitate și emigrație
„Plecarea în străinătate constituie, în continuare, un deziderat pentru mulți tineri din țara noastră. Intenția de a pleca în străinătate indică trei „destinații” principale: a lucra temporar (aproximativ un sfert dintre tineri, 25%), studii (aproximativ 1 din 8 tineri, 13%) sau pentru a se stabili definitiv (aproximativ 1 din 10 tineri, 10%).
Motivația de a pleca în străinătate variază, cel mai frecvent motiv indicat fiind atracția condițiilor de viață din alte țări, menționat de mai mult de o treime dintre respondenți (38%)”, este răspunsul tinerilor, conform sondajului.
Contextul actual specific
„Actualul context problematic, marcat de efecte postpandemice, război și inflație accentuată, îi împarte pe tineri în două grupuri aproximativ egale, de „temători” și „non-temători”. Actualul context problematic este perceput de tineri nu doar în termeni de temeri și afectare dar și în termeni de oportunități și încredere”, conform Barometrului 2024.
Metodologie
„Această cercetare, comandată de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a fost realizată de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în perioada aprilie – iunie 2024. Cercetarea a presupus utilizarea unui mix de metodologii cantitative și calitative. S-a realizat un studiu cantitativ, printr-un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național, în rândul a 1.100 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.
Suplimentar, au fost chestionați un număr de 400 de tineri vulnerabili, pentru a putea evidenția specificitatea situației acestora. Complementar, s-a efectuat un studiu calitativ, prin 8 focus grupuri, desfășurate cu 64 tineri aparținând generațiilor Y, Z și Alpha. Interviurile au căutat să evidențieze aprofundat motivațiile, preocupările și perspectivele tinerilor, prin analizarea legăturilor care se stabilesc între viața publică (educațional-profesională) și viața privată (familială)”, se arată în Barometru.
Barometrul 2024 – Situația Tineretului și Așteptările Sale
Sursa foto: Shutterstock
