Bali este o insulă aflată în Oceanul Indian unde îți regăsești liniștea interioară și îți alimentezi sufletul cu energii pozitive. Dacă reușești să strângi suma necesară drumului, în Bali totul este atât de ieftin încât banii vor fi ultimul lucru pe care trebuie să îl iei în calcul pentru plănuirea unei vacanțe aici.
Balinezii, hinduși în proporție de peste 90%, cred că fericirea vine atunci când învățăm să trăim pentru ceea ce avem nevoie, nu pentru ceea ce ne dorim. Așa că locuitorii insulei de 5.780 km pătrați au o viață liniștită în care zâmbesc mult și au învățat să trăiască cu puțin și să se bucure de tot ce au parte. Zâmbetul este parte din cultura lor, astfel încât vei vedea balinezii zâmbind non stop, cu dinții lor mari și albi, fața senină și adesea cu 20-30 de ani mai tânără decât vârsta din buletin.
Indonezienii sunt renumiți pentru firea lor deschisă și ospitalitate, lucru pe care un turist îl resimte din plin în Bali. Pentru cei care caută luxul și imaginile paradisiatice care au împânzit netul, Bali este locul perfect. Dar este un loc aflat prea departe de România pentru a bate atâta drum doar pentru plajele cu nisip fin, palmieri și pești care înoată pe lângă tine. Bali oferă ceva în plus, greu de găsit în alt colț de lume. În această insulă din Indonezia îți poți găsi liniștea. Poți să te reconectezi la ceea ce contează cu adevărat în viață. Dacă petreci câteva zile în compania balinezilor, înveți să te bucuri de lucrurile mărunte, să zâmbești mai mult, să apreciezi mâncarea bună de acasă.
Bucătăria lor este una tare condimentată, plină de verdețuri, cocos, orez, pui, pește și carne de porc. Pentru un european s-ar putea să nu fie cea mai generoasă combinație de arome, dar nu este nici în ton cu “extravaganțele” asiatice, astfel încât poți mânca cu încredere orice se servește în oraș. Singura rezervă este legată de condimentele puse din abundență. Am experimentat amorțit de buze, de limbă, transpirație intensă și câteva minute de sughiț după o singură gură de orez cu un sos roșiatic.
Insula Bali, deși poate fi parcursă în teorie dintr-un capăt în altul în aproximativ 4 ore, suferă la capitolul drumuri. Sunt înguste și adesea aglomerate, iar pentru a ajunge în punctele turistice este adesea nevoie de a face legătura prin capitala Denpasar. Asta înseamnă că trebuie să vă alegeți cu grijă traseele pentru a nu pierde mai mult timp pe drumuri decât cu vizitele. Norocul vizitatorului stă în prețurile mici la care se pot închiria mașini cu tot cu șofer, care joacă și rolul de ghid. Pentru aproximativ 50 de dolari pe zi puteți închiria o mașină cu șapte locuri care să vă poarte în toate colțurile insulei Bali.
Trebuie neapărat să vedeți Pădurea Maimuțelor din Ubuntu, Pădurea de Mangrove de lângă capitală, unde puteți închiria și o barcă cu motor pentru mai puțin de 5 dolari de persoană, dar și cât mai multe temple. Trebuie să ajungeți și la Tanah Lot.
Construit în secolul al XVI-lea pe o stânca uriașă, pe coasta de vest a insulei Bali, și inconjurat de ape în timpul mareelor, templul oferă o priveliște spectaculoasă. Dacă ajungeți aproape de apus (în jurul orei 18.30) veți avea parte de o imagine pe care nu o veți uita prea ușor.
În Bali autoritățile au identificat corect una dintre cele mai de preț comori ale insulei, tradițiile, așa că statul îi încurajează pe balinezi să-și conserve casele tradiționale și stilul de viață caracteristic, oferindu-le subvenții substanțiale în acest sens. Un loc în care puteți pătrunde în viața unui sat tradițional, cu tot ceea ce presupune ea, inslusiv mers în casele balinezilor și gustat din ospitalitatea lor, este Penglipuran. Lângă sat este și o pădure de bambus în care puteți descoperi secretele acestui copac miraculos chiar de la localnici, pe care aveți toate șansele să-i întâlniți la treabă între trunchiurile înalte de peste 20 de metri.
Temperaturile nu sunt atât de ridicate. În iulie și în august mediile sunt de 30 de grade Celsius, mai calde fiind lunile ianuarie – iunie. Umiditatea este însă cea care ar putea da bătai de cap, accentuând senzația de lipsă de aer. Balinezii au un obicei intersant de a compensa zăpușeala de afară cu aerul condiționat dat la maximum în încăperi. Așa că dacă afară sunt 35 de grade Celsius, cum intrați într-o clădire cu aer condiționat sau într-o mașină, pregătiți-vă să tremurați.
Intrările la toate obiectivele tursitice sunt contra cost, însă au adesea prețuri modice, de doar câțiva dolari. Nici mâncarea nu este scumpă, iar dacă tot ajungeți în Paradisul Bali este bine să profitați de sucurile din fructe proaspăt stoarse (poate chiar culese în fața voastră), la aproximativ 2 dolari paharul, în restaurante, și la ceva mai puțin dacă mergeți la magazinele de pe stradă.
Indonezia este locul unde se produce celebra cafea Luwak, cea mai scumpă din lume. Personal am testat cafeaua, pentru 6 dolari cana, și am descoperit o aromă puternică și o băutură foarte tare. Luwak este o cafea obținută din boabele care au fost ingerate de animalul Paradoxurus hermaphroditus și care, după ce au stat în stomacul animalului, sunt date afară fără a fi digerate. Sunt apoi bine spălate, prăjite, măcinate și servite. Dacă vă tentează să le faceți cadou prietenilor această băutură, faceți cumpărăturile la magazinele din oraș, pentru a economisi ceva bănuți. În aeroportul din Bali, la plecare, veți descoperi că 500 de grame costă peste 50 de dolari.
Pe drum, din Bucureşti până în Bali, veţi face aproape o zi. Diferența de fus orar este de +5 ore. Ținând cont că vă așteaptă un zbor lung, este recomandabil să vă alegeți cu grijă compania aeriană. Eu am zburat cu Qatar Airways și grație sistemului complet de “distras atenția” de la bord nici nu am simțit când a trecut timpul, pentru că m-am uitat la filme, m-am jucat pe consola din scaun și am dormit destul de confortabil în scaun.
E bine de știut că pentru a intra în Indonezia este nevoie de viză. Ea se poate obține din țară sau direct din aeroport.
Tot la capitolul bine de știut, rupiile indoneziene sunt moneda locală. Dacă plecați cu dolari din țară, aveți grijă să nu-i îndoiți sau să aibă marcaje pe ei, pentru că vi se va percepe o taxă suplimentară la casele de schimb valutar. Povestea nu este valabilă și pentru euro, acceptați mult mai ușor. Totuși, după o săptămână petrecută în Bali, cred că cel mai sănătos mod de a procura moneda locală este de la bancomat cu ajutorul cardului. Alegeți însă bancomate din locuri luminate și evetual pe cele din cabinele special amenajate în stațiuni, pentru a evita surprizele neplăcute. Sub nicio formă nu primiți și transportați pachete de la necunoscuți, pentru a nu ajunge subiect de documentare National Geographic.
Bali este o revelaţie greu de povestit. Este o experiență care merită savurată, pe îndelete, pentru cel puțin două săptămâni. Iar după ce i-ați prins gustul și v-ați îndrăgostit de fețele zâmbitoare, în mod sigur vă veți dori să vă întoarceți pe insulă.
Site-ul Oficiului de Turism al Indoneziei: www.indonesia.travel
___________________________________________
Oraş explorat de Toader Păun la invitaţia Ambasadei Indoneziei în România şi a Ministerului Turismului din Indonezia.
Realizatorul emisiunii “Clubul de Seară” de la Europa FM este pasionat de călătorii, căutând să ajungă în locuri mai puţin bătute la pas de turiştii români. Îl găsiţi şi pe blogul www.toaderpaun.ro
