La Europa FM, vineri, de la 13:15, Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu intră în rolurile a doi ”avocați” aflați pe poziții opuse, dar te lasă pe tine să decizi ce este mai bine. La Avocatul Diavolului tu ești judecătorul, tu ai controlul!
Vlad Petreanu și Cristian Tudor Popescu vă invită să vă exprimaţi opinia şi să o faceţi auzită în întreaga ţară sunând la numărul de telefon 0372.069.599.
Încheiem anul așa cum l-am început, cu un atac brutal al guvernanților la legile Justiției. Brutal, pentru că și în ianuarie, cu Ordonanța 13, și acum, cu Comisia Specială Iordache pentru legile Justiției, PSD și ALDE au respins orice opinie diferită și orice opoziție pe acest subiect atât de sensibil.
Ordonanța 13 a fost abrogată, în cele din urmă, după o serie de manifestații de protest nemaivăzute ca amploare și intensitate în România din decembrie 1989. Dar intenția n-a dispărut. În vară, PSD și-a trântit propriul guvern, după ce prim ministrul Sorin Grindeanu a refuzat să promoveze proiectele de lege pentru modificarea legilor Justiției, așa cum erau cerute de liderii cu probleme penale ai PSD și ALDE.
În toamnă, PSD a fost la un pas să declanșeze o nouă criză guvernamentală când și noul premier, Mihai Tudose, a refuzat să-și asume aceste proiecte. În cele din urmă, acestea au ajuns la Parlament prin siluirea procedurii legale – textele au fost duse de ministrul Justiției la comisiile parlamentare, care și le-au însușit ca atare și le-au definit ca iniiativă legislativă proprie.
Apoi, majoritatea a votat o procedură neobișnuită de aprobare și amendare a acestor documente – o Comisie Specială, condusă de vechiul inițiator al Ordonanței 13, Florin Iordache, care este singura comisie autorizată să mai facă modificări pe aceste texte.
Comisia aceasta specială este controlată de PSD și ALDE, iar membrii acesteia au respins până acum prin vot toate amendamentele pe care le-a propus opoziția sau, pur și simplu, a refuzat să ia în considerare măcar una dintre propunerile Consiliului Superior al Magistraturii sau Parchetelor.
De asemenea, majoritatea PSD + ALDE a ales să ignore argumentele, împotriviriea și chemările la rațiune în chestiunea modificării Legilor Justiției făcute de orgaizațiile profesionale, de CSM, Parchete, Curtea Supremă, de mii de magistrați care au semnat un apel public în acest sens, de președintele României, de Comisia Europeană, de ambasadorii partenerilor noștri euro-atlantici, de diverși analiști și comentatori ai vieții publice și de o bună parte a opiniei publice. În ciuda acestei opoziții generalizate, Comisia Specială merge înainte în regim de urgență.
Amendamentele adoptate până acum de Comisia Specială, la propunerea unei organizații minuscule a magistraților, apropiată de PSD și ALDE, sau propuse doar de membrii majorității, sunt descrise de opoziție și de unii observatori ca fiind de natură să afecteze grav sau să subordoneze Justiția puterii politice.
Săptămâna viitoare urmează, probabil, modificarea articolelor de lege care garantează independența procurorilor șefi – adică ai Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție. În acest context, pe rețelele sociale se fac chemări la o mare manifestație de protest care ar urma să aibă loc duminică seară, de la orele 18, în centrele mai multor orașe.
Pentru prima dată după 1989, la aceste chemări la proteste publice s-au asociat și marile centrale sindicale, BNS și Cartel ALFA, semn că situația este, cu adevărat, deosebit de gravă. Între timp, diverse întâmplări dau speranțe celor care se opun atacului PSD și ALDE.
De pildă, merge mai departe ancheta procurorilor în Afacerea Belina, după ce Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, o cerere a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de blocare a investigației, sub motivul că Parchetul nu ar avea dreptul să ancheteze oportunitatea unei Hotărâri de Guvern. La Guvern, premierul Mihai Tudose a refuzat să se asocieze ideii că în România ar exista un stat paralel, lansată de Liviu Dragnea ca explicație pentru toate anchetele penale care-l vizează.
Un alt fruntaș al PSD, președintele executiv Nicolae Bădălău, a luat și el în derâdere povestea asta oferită de șeful său, Liviu Dragnea. Pe de altă parte, presa a observat că mai mulți lideri importanți ai partidului nu s-au mai afișat în ultima vreme alături de liderul PSD, în timp ce, de ici, de colo, apar voci critice la adresa acestuia în partid – fie demisii, cum e cazul europarlamentarului Sorin Moisă, fie scrisori și declarații critice, în cazul altui europarlamentar, Cătălin Ivan, sau a unui lider local – dar, să recunoaștem, aceste gesturi sunt încă rare și nu se poate trage concluzia că PSD ar fi pe punctul de a-și debarca șeful.
Foarte scurt, să vă spunem și care este calendarul preconizat pentru săvârșirea masacrului politic al Legilor Justiției: proiectele ieșite din comisia specială a dlui Iordache nu vor mai trece pe la avizare pe la alte comisii parlamentare și ar putea intra ca atare la vot, în plenul reunit, până pe 10 decembrie.
Votate cu majoritatea de fier a PSD și ALDE, aceste proiecte vor fi trimise la promulgare. Partidele de opoziție și președintele vor mai putea temporiza prin diverse atacuri la CCR, dar e greu de presupus că aceste proceduri vor putea întârzia intrarea în vigoare a noilor legi mai mult de o lună, hai, două.
Ca atare, la finalul lunii ianuarie, cel mai târziu, dacă nu se întâmplă ceva și majoritatea PSD ALDE nu renunță la acest atac, Justiția din România va deveni subordonată politic și țara noastră va ieși, de facto, din criteriile de apartenență la Uniunea Europeană, care impun independența Justiției și separarea puterilor în stat. Dar România e România, și aici nu știm niciodată ce se va întâmpla mâine cu mai marii zilei, nu? De multe ori, cei care păreau câștigători siguri în câte o confruntare au pierdut partida în mod surprinzător, în ultimul ceas.
Cine credeți că va câștiga, în cele din urmă, în această încleștare teribilă între un grup de politicieni cu cazier, care dețin puterea și controlează Parlamentul, și acea parte din societate care li se opune, în numele unor valori fundamentale ale statului de drept și în numele apartenenței României la Uniunea Europeană?
