Ministerul Finanțelor
Deputatul PSD Viorel Ştefan, propus pentru conducerea Ministerului Finanţelor, a declarat miercuri, în cadrul audierii de către comisia pentru buget, finanţe şi bănci, că fondul naţional de investiţii de 10 miliarde euro, propus de PSD, va trebui validat de pieţele financiare pentru a nu deveni un eşec şi a dat asigurări că este gata să-şi dea demisia dacă se va dovedi că a plagiat în teza de doctorat. Ştefan a primit avizul comisiei, cu 19 voturi pentru, 11 împotrivă şi o abţinere.
Programul de guvernare al PSD prevede crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.
Banii ar trebui să fie atraşi de stat prin împrumuturi şi prin parteneriate public-private, dar el trebuie validat de pieţele financiare pentru a nu deveni un eşec, consideră ministrul propus.
”Acest fond va trebuit validat de pieţele de capital, dacă nu va fi un eşec. Atunci va deveni important pentru parteneriate cu alţi investitori şi va putea atrage bani. Banii pot fi atraşi şi prin împrumuturi, prin parteneriate public-private”, a spus Ştefan.
Ministrul propus susţine că acest fond este un instrument al statului în economie, dar el va fi eficient doar dacă piaţa îl va valida.
Întrebat dacă îşi va de demisia în cazul în care autorităţile vor descoperi că a plagiat în teza de doctorat, Ştefan a răspuns afirmativ.
”Dacă se va dovedi că am plagiat în teza de doctorat, voi demisiona în secunda doi. Înainte de a intra în Parlament, am condus o întreprindere mare, cu mii de angajaţi. După ce am intrat în Parlament, am avut timp s-o fac. E pe baza experienţei mele”, a spus deputatul PSD.
În cadrul audierilor, Ştefan a prezentat date din programul de guvernare al PSD. Potrivit acestui program, economia românească va creşte cu 5,5%, în medie, în următorii patru ani, ritm mult mai mare decât cel anticipat de analiştii economici, pe baza creşterii salariilor bugetarilor, a creşterii investiţiilor publice şi a reducerii taxelor.
Produsul intern brut (PIB) al României ar urma să depăşească nivelul de 1.000 de miliarde de lei în 2020, în condiţiile menţinerii deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB, a reducerii numărului de taxe şi a creşterii investiţiilor.
Întrebat, în cadrul audierilor, dacă ar alege creşterea deficitului bugetar pentru a obţine această creştere economică, Ştefan s-a arătat încrezător în menţinerea deficitului la nivelul maxim de 3% din PIB.
Ministerul Muncii
Primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, propusă pentru preluarea Ministerului Muncii şi al Justiţiei Sociale, a primit aviz din partea Comisiilor de Muncă ale Parlamentului, cu 30 voturi ”pentru” şi 14 ”împotrivă”, ea prezentând pe scurt priorităţile şi măsurile pe care le va lua ca ministru, majoritatea acestora făcând referire la subvenţii şi la stimulente financiare. La finalul audierilor, Vasilescu a spus că nu este vina membrilor Guvernului că audierile au fost făcute “pe repede înainte”
Deputatul PSD Adrian Solomon – preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor – a prezidat audierea Olguţei Vasilescu, despre care a spus că este ”un candidat cu notorietate, un om cu o experienţă legislativă şi adminstrativă deosebită”.
Olguţa Vasilescu a trecut în revistă experienţa sa profesională şi a prezentat, pe scurt, priorităţile şi măsurile pe care le va lua ca ministru al Muncii. Majoritatea acestora fac referire la subvenţii şi la stimulente.
”Obiectivul principal în materie de ocuparea forţei de muncă stabilit în contextul strategiei Europa 2020 este de a atinge 70% în privinţa ratei de ocupare pentru grupa de vârstă 16 – 64 de ani”, a spus Olguţa Vasilescu.
Ea a enumerat, printre obiectivele mandatului său, combaterea muncii fără forme legale, realizarea unei hărţi de resurse umane, realizarea strategiei naţionale pentru locurile de muncă, Programul ”Generaţia pentru tineret” şi Programul ”Primul salariu”
Olguţa Vasilescu a mai spus că vrea să acorde 10% din locurile din universităţi tinerilor din mediul rural, cu condiţia ca aceştia să se întoarcă în localităţile de origine pentru a profesa, dar şi să fie implementate forme alternative de învăţământ pentru tineri de etnie rromă.
În ceea ce priveşte salarizarea, ea a spus că până în 2020 salariul mediu va creşte cu 56% – cu 20% în 2017 şi cu 20%, în 2018, iar impozitul pe venit va fi 0 pentru pensii mai mici sau egale cu 2.000 de lei lunar şi de 10% pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei.
Primarul Craiovei a mai susţinut că legea salarizării unitare este “prioritatea doi, după buget”.
“Probabil mâine vom lucra la bugetul ministerului. Se va lucra doar pe programe şi în funcţie de asta se vor primi bani. Vom relua discuţiile cu sindicatele pe Legea salarizării. Este un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei în următorii patru ani, în viziunea tehnocraţilor”, a adăugat primarul Craiovei, care nu a avut timp să răspundă la toate întrebările din comisii.
“Eu nu aveam nicio problemă să stau mai mult şi să răspund la toate întrebările, dar în perioada următoare voi lucra foarte aproape în aceste comisii, deci vom avea destul timp să ne întâlnim. Nu este vina noastră că s-a făcut totul pe repede înainte. Eu cred că ar fi trebuit să avem deja Guvernul aprobat până la finalul anului trecut şi până la 15 ianuarie să avem aprobat proiectul de buget“, le-a spus Olguţa Vasilescu jurnaliştilor, la finalul audierilor.
Întrebată de o jurnalistă care este numărul de telefon pe care trebuie să îl apeleze copiii abuzaţi, Olguţa Vasilescu a răspuns: “Era ceva cu 6, dar nu mai ştiu”. După ce jurnalista i-a spus că numărul de telefon este 116, Vasilescu a spus: “Exact, 116. Ştiţi, copilul meu sper să nu îl apeleze niciodată”.
De asemenea, întrebată dacă s-a întâlnit cu Dragoş Pîslaru, Olguţa Vasilescu a spus că acesta a sunat-o marţi să o întrebe dacă are nevoie de ceva pentru audieri.
“I-am spus că nu am nevoie de nimic pentru că am programul de guvernare şi este suficient. A rămas ca mâine dimineaţă să merg şi să preiau totul“, a mai spus Olguţa Vasilescu.
Ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul
Gratiela Gavrilescu a fost avizată favorabil, miercuri, în comisiile de specialitate din Parlament pentru funcţia de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul. Ea a spus că nu mai trebuie să existe legi care ulterior să fie amendate şi că trebuie redată încrederea în Parlament, forul cel mai important: “Deasupra noastra se află Dumnezeu, cetăţenul şi atât”.
“Parlamentul României sper ca în perioada următoare să devină instituţia primordială în statul român, care să legifereze, care poate să amendeze toate ordonanţele guvernului. Pentru mine nu există în afară de Dumnezeu decât legea şi voi respecta toate legile”, a spus Gavrilescu.
Ea a arătat că legile trebuie să fie “trainice”, să nu mai fie necesară amendarea lor ulterioară.
“Trebuie să facem legi trainice, de lungă durată. Trebuie să recăpătăm încrederea cetăţenilor în Parlamentul României. Suntem forul cel mai important din România. Deasupra noastră se află Dumnezeu, cetăţenul şi atât”, a mai spus Graţiela Leocadia Gavrilescu.
Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice şi Comisiei pentru constituţionalitate din Parlament, fiind avizată cu 26 de voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”.
Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social
Gabriel Petrea, propus pentru funcţia de ministru al Consultării Publice şi Dialogului Social, a primit aviz din partea Comisiilor de Muncă ale Parlamentului, cu 29 voturi ”pentru” şi 15 ”împotrivă”, după o audiere care nu a durat mai mult de zece minute.
”România poate merge acum spre o gândire a parteneriatului social. Vreau să încercăm eficientizarea comisiilor judeţene şi să putem prelua informaţiile centralizat. În plus, vom acorda o importanţă ONG-urilor – ele au un rol important – e foarte bine să fim traşi de mânecă atunci când greşim. Vrem să realizăm mecanisme pentru a le pune la dispoziţia ministerelor”, a enumerat Petrea câteva dintre obiectivele sale.
El a răspuns unei singure întrebări, despre modificarea Legii 62/2011 – legea dialogului social. Gabriel Petrea a precizat că o discuţie cu patronatele este importantă.
Întâlnirea a fost condusă de Adrian Solomon – preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor – care a ţinut să încheie cele două audieri – a Olguţei Vasilescu, pentru ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, şi a lui Gabriel Petrea în timpul stabilit, fără a permite formularea de întrebări şi răspunsuri.
Liderul Organizaţiei de Tineret a PSD, Gabriel Petrea, propus ministru al Consultării Publice şi Dialogului Social, are 32 de ani şi este unul din cei mai tineri miniştri ai Cabinetului Grindeanu. Din poziţia de preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din Universitatea Politehnică, el a făcut parte din echipa de campanie electorală a Ecaterinei Andronescu. Petrea spunea că a intrat în PSD la invitaţia lui Victor Ponta şi a lui Nicolae Bănicioiu, după ce a văzut că “majoritatea lucrurilor se decid în politică”.
Ministerul Sănătăţii
Ministrul propus al Sănătăţii, Florian Bodog, a fost avizat, miercuri, de comisiile de sănătate din Parlament, el prezentând pe scurt programul PSD în domeniu şi promiţând că toate angajamentele vor fi respectate. Un deputat USR l-a întrebat pe mininistru dacă a luat vreodată mită, răspunsul fiind că el nu ia ”şpagă ca medic”.
Ministrul propus al Sănătăţii a afirmat, în cadrul audierilor, că până la finalul anului 2017 va fi elaborată o nouă Lege a sănătăţii, care să rezolve disfuncţionalităţile din sistem, urmând ca ea să cuprindă şi noua grilă de salarizare, promisă de PSD.
“Îmi doresc să eliminăm această concepţie potrivit căreia cel mai bun medic este trenul spre Bucureşti sau avionul spre străinătate. Avem medici competenţi. (…) Nu suntem cu absolut nimic mai prejos decât vecinii noştri cărora le plătim servicii medicale scumpe“, a spus ministrul propus, în Comisii.
El afirmă că are experienţa necesară pentru funcţia în care a fost nominalizat, pentru că a “parcurs toate etapele” profesionale, atât ca medic, cât şi ca manager. El le-a spus parlamentarilor că mandatul său ca ministru va fi unul în care se vor respecta toate angajamentele făcute de PSD în programul de guvernare, punctând, pe scurt, câteva dintre ele.
Bodog a afirmat că viziunea Ministerului va fi una axată pe pacient, şi de aceea se vor construi 8 noi spitale regionale, dotate modern, precum şi un spital republican, în Capitală. El a promis şi modernizarea tuturor spitalelor judeţene.
“Există câteva spitale judeţene care au fost modernizare, care au beneficiat de finanţare. Aceste spitale au ajuns la un standard civilizat şi ne dorim ca toate spitalele judeţene din România să ofere condiţii civilizate, propice, atât pentru pacienţi, cât şi pentru specialiştii din sănătate. Condiţiile de muncă impietează foarte mult asupra plăcerii de a merge la muncă“, a spus el.
Ministrul propus a promis şi că fiecare spital judeţean va avea 6-10 paturi de arşi, precum şi specialişti care să trateze arsurile.
Bodog a vorbit şi despre modernizarea serviciilor de urgenţă, precum şi schimbarea modului de funcţionare, având în vedere că centrele de Primiri Urgenţe sunt “asaltate” de persoane care au probleme de sănătate, însă nu probleme ce necesită intervenţii de urgenţă.
“Nu este nimic rău în asta, însă aglomerând Unităţile de Primiri Urgenţe practic avem efecte negative asupra rezolvării problemelor care sunt cu adevărat urgente. Medicina primară poate să preia în anumite condiţii această povară“, a spus el.
Bodog a promis şi respectarea angajamentelor cu privire la ambulanţe în toate comunele din România, însă nu a răspuns unei întrebări USR cu privire la cine va finanţa plata salariilor ambulanţierilor şi nici nu a răspuns la întrebarea privind bugetul prevăzut pentru 2017 pentru achiziţionarea acestor ambulanţe.
USR l-a întrebat pe ministrul propus şi dacă a luat vreodată mită, el răspunzând la final: “Nu iau şpagă ca medic”.
Ministerul Dezvoltării Regionale
Sevil Shhaideh, propusă vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a fost avizată favorabil miercuri, în comisiile reunite de specialitate, cu 28 de voturi ”pentru” şi 11 voturi ”împotrivă”, ea afirmând că au fost făcute modificări la legea descentralizării şi se va continua zona de descentralizare a competenţelor.
„Partea de descentralizare, în anul 2016, au fost pregătite de Ministerul Dezvoltării strategiile pe partea de descentralizare cu proiectele pilot. Deci, au fost nişte modificări pe legea descentralizării, unul din elementele de respingere a proiectului de atunci era că nu am făcut proiecte pilot pe descentralizare unor anumite domenii. S-au revizuit aceste elemente şi continuăm zona de descentralizare a competenţelor”, a precizat ea, în cadrul audierii.
În ceea ce priveşte regionalizarea, Sevil Shhaideh a spus că aceasta se va putea realiza numai după revizuirea Constituţiei.
Sevil Shaiddeh a spus că intenționează să schimbe legea privind statutului funcționarului public, astfel încât primarii – spre exemplu – să nu mai fie trași la răspundere pentru actele semnate de subalternii lor.
De asemenea, Sevil Shaiddeh a spus că instituția pe care ar putea-o conduce se va ocupa de construirea de locuințe sociale pentru tineri și de…salariile actorilor.
„În anul 2013, proiectul de regionalizare – descentralizare era un proiect compact. Regionalizarea (…) ca să poată să pornească ca şi proiect cu sarcini descrise, cu elemente funcţionale, avea nevoie de un element important, respectiv revizuirea Constituţiei. Din aceste considerente, partea de regionalizare va continua sau se va pune în operă dacă va exista proiectul de revizuire a Constituţiei. Chestiunea legată de funcţiunile pe regiune erau deja pregătite”, a completat ministrul propus la Dezvoltare Regională.
Sevil Shhaideh a subliniat faptul că „sub nicio formă” nu există în programul de guvernare comasări de comune.
Ministerul Agriculturii
Petre Daea, propus în funcţia de ministru al Agriculturii, a declarat miercuri, în cadrul audierilor în comisiilor de specialitate din Parlament, că principalele sale priorităţi la minister în ceea ce priveşte ”agricultura Ţării Româneşti” vor fi acordarea la timp a subvenţiilor pentru agricultori, reabilitarea sistemului de irigaţii pentru o suprafaţă de circa 2 milioane de hectare, dar şi dezvoltarea sistemului antigrindină.
Daea a primit miercuri aviz pozitiv de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltarea rurală din Senat şi de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor cu 23 de voturi pentru, 11 împotrivă şi nicio abţinere.
În Programul de guvernare, la sectorul agricultură, prima măsură stabilită este acordarea la timp a subvenţiilor pentru agricultori.
”Deşi, din punct de vedere formal, nu trebuia să iau legătura cu specialiştii din Ministerul Agriculturii, dar am făcut-o azi dimineaţă, pentru că agricultura Ţării Româneşti nu are nevoie de formalism, agricultura Ţării Româneşti se desfăşoară într-un ritm pe care îl cunoaşteţi, iar natura ne taxează pe măsură ce noi întârziem aceste subvenţii”, a spus Daea, în cadrul audierilor.
El spune că în acest mandat îşi propune să fructifice potenţialul agricol real al ţării, simultan cu revitalizarea zonelor rurale prin programe de investiţii.
”Schimbările climatice, planeta, locul unde se face hrana pentru oameni are astăzi şi mâine şi poimâine condiţii diferite care trebuiesc ţinute sub control în măsura cunoaşterii şi a posibilităţilor tehnice de a interveni”, a menţionat Daea.
Un alt proiect prioritar este reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune pentru circa 2 milioane de hectare.
”Din nefericire, de-a lungul vremii, agricultura, prin sistemul de irigaţii, nu a putut aduce apa necesară la nivelul plantelor, în aşa fel încât în perioadele critice plantele să nu sufere, iar producţia să fie pe măsura efortului fiecărui fermier, motiv pentru care ne-am propus prin Programul de guvernare să reabilităm o suprafaţă de 2 milioane hectare”, a afirmat ministrul propus.
Viitorul ministru al Agriculturii susţine că există resursele necesare pentru dezvoltarea sistemului antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor.
”Agricultorii sunt puşi în faţa unor fenomene pe care nu le pot stăpâni. Ne-am propus dezvoltarea sistemului antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Avem posibilităţi în acest sens”, a meai spus Daea.
O altă prioritate este stimularea producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii.
Ministerul Cercetării
Şerban-Constantin Valeca, propus pentru Ministerul Cercetării, a primit aviz favoravil de la comisia de specialitate, cu 21 de voturi pentru și 13 împotrivă, acesta propunând ca bugetul anual pentru cercetare să aibă un plus de 15% -30%.
Şerban-Constantin Valeca, propunerea PSD pentru Ministerul Cercetării, este preşedinte al filialei din Argeş a Partidului Social Democrat, se află la al treilea mandat de senator, fiind cunoscut în spaţiul public, în special, ca antrenor de karate.
La audieri, Valeca a declarat că vrea ca în calitate de ministru să facă o evaluare a institutelor de cercetare, astfel îmcât cele ineficiente să nu mai primească finanțare de la stat.
Şerban-Constantin Valeca s-a născut în data de 23 iunie 1956, este căsătorit şi are un copil. Valeca a fost şi ministru delegat pentru Activitatea de Cercetare, în Guvernul Adrian Năstase.
Ca activitate Parlamentară, Constantin Valeca a avut 44 de propuneri legislative, 50 de declaraţii politice, 25 de interpelări adresate Primului Ministru, 89 de luări de cuvânt în plen şi 13 moţiuni. Dintre cele 44 de propuneri legislative, cele mai multe au fost respinse, sau retrase de iniţiator, doar patru devenind articole de lege.
În 1981 a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, în 1992 a obţinut doctoratul în Management Industrial, la Universitatea din Braşov şi tot în 1992 a absolvit Cursul ,,Inginerie şi Tehnologii Nucleare” a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică din Viena. În 1996 a finalizat cursul ,,Manangement pentru Centrale Nucleare”, în Japonia, iar în 1997 a obţinut titlul de doctor în Termotehnică, la Universitatea Politehnică din Bucureşti. În 2013 a urmat cursul Institutului Diplomatic Român din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Ca activitate profesională, între 1981 şi 1996 a fost inginer, cercetător ştiinţific principal gradul I, la Institutul de Cercetări Nucleare Mioveni, în perioada 1992 – 2005 a fost director general al Institutului, între 2000 şi 2004 a ocupat funcţia de ministru delegat pentru cercetare şi a fost preşedinte al Agenţiei Nucleare, fiind în prezent membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. A mai ocupat, de asemenea, funcţia de Guvernator al României la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică din Viena (A.I.E.A.), a fost vicepreşedinte al Consiliului Guvernatorilor din cadrul A.I.E.A. şi membru în grupul de experţi din cadrul Agenţiei.
Conform declaraţiei de avere, deţine două terenuri, trei imobile, un autoturism fabricat în anul 2008, o colecţie de timbre în valoare de 5.000 de euro, bijuterii în valoare de 9.000 de euro, un cont în care are acumulată suma de peste 127.000 de lei, alte două conturi în care are aproximativ 70.000 de euro şi pe numele soţiei încă două depozite de aproximativ 400.000 de lei, în total. Din activitatea de lector universitar şi profesor la Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea din Piteşti, Valeca a încasat în 2015 peste 116.000 de lei, la care se adaugă indemnizaţia de senator, în valoare de aproape 60.000 de lei.
Şerban Constantin Valeca s-a remarcat în mass-media, în special, datorită pasiunii sale pentru artele marţiale, pe care le practică de aproape patru decenii. Acesta are centura neagră la karate, cu 4 DAN, este profesor de karate şi preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Karate Tradiţional.
Ministerul Tineretului
Marius Dunca, propunerea PSD pentru funcția de ministru al Tineretului și Sportului, a primit aviz favorabil de la comisia pentru tineret și sport, cu 22 de voturi pentru și 12 împotrivă. Dunca a fost președinte al ANPC, demis de Victor Ponta după incendiul din Colectiv.
“Am fost numit politic, am fost demis politic. Timpul și mass-media au dovedit că nu mă fac vinovat de absolut nimic. Atunci, o echipă de control a ANPC a fost înainte de incendiu la Colectiv, deoarece am primit o sesizare cu privire la prețul unei băuturi. Echipa comisariatului București a ajuns la club, dar nu a găsit nici pe manager, nici pe patron, astfel că au lăsat o invitație pentru a se prezenta la sediul ANPC cu documentele necesare. Proprietarii nu au venit, nu au dat curs invitației, astfel că luni urma ca inspectorii să meargă din nou la club. Atât putea face ANPC. Nu sunt inculpat în niciun proces, nu sunt acuzat de nimic, nu am nimic a îmi reproșa și nici inspectorilor nu cred că le pot reproșa ceva, fiindcă au respectat întocmai prevederile legii“, a declarat Marius Dunca după audiere.
Întrebat ce îl recomandă pentru conducerea ministerului, acesta a spus că experiența acumulată în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) l-a ajutat să înțeleagă problemele cu care se confruntă tinerii. Dunca a mai spus că își propune ca Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) să primească 1% din PIB în următorii cinci ani, cumulat, ceea ce înseamnă aproximativ 0.20% pe an, însemnând un plus de 128 de milioane de lei.
Ministerul Apelor şi Pădurilor
Adriana Petcu, propusă la Ministerul Apelor şi Pădurilor, a primit, miercuri, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate.
Adriana Petcu a fost avizată cu 17 voturi ”pentru” şi 7 voturi ”împotrivă”.
Ea a fost audiată în comisiile reunite pentru mediu.
Adriana Petcu, propusă ministru al Apelor şi Pădurilor, este director al Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa de şase ani, iar în 2014 Agenţia Naţională de Integritate a declarat-o incompatibilă cu funcţia pentru că a fost project officer într-un proiect european din care a obţinut 27.086 de lei.
Ministerul Culturii și Identității Naționale
Ionuţ Vulpescu, propus pentru portofoliul Cultură şi Identitate Naţională, a primit miercuri avizul comisiilor de cultură reunite ale Parlamentului, cu 17 voturi ”pentru”, 5 ”împotrivă” şi 2 ”abţineri”.
Senatorii USL Dan Lungu şi Vlad Alexandrescu s-au abţinut.
”Audierea domnului Ioan Vulpescu, candidat pentru funcţia de ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale în Guvernul Liviu… Sorin Grindeanu”, a spus, în deschidere, Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor.
Ionuţ Vulpescu a activat în cadrul comisiei de cultură a Cemerei Deputaţilor, timp de 4 ani, iar acum este preşedinte în Comisia de Cultură a Senatului.
În viziunea sa, Vulpescu a transmis membrilor comisiilor că trebuie să susţină proiectele care merită ”atenţia noastră, dincolo de apartenerţa politică” şi că relaţia cu Parlamentul este una foarte importantă.
”Am reuşit să facem lucruri împreună. Reducerea TVA-ului pentru carte, am încheiat cu succes legea finanţărilor revistelor de cultură”, au fost între exemplele date de Vulpescu.
”Domeniul culturii acum este chiar o prioritate”. El a adus în discuţie bugetarea ministerului: ”Nu putem vorbi despre formă, dacă nu există fonduri. În 2017, bugetul va fi substanţial îmbunătăţit, până la 1 miliard de lei pentru investiţii şi proiecte, ceea ce înseamnă dublarea lui”, a declarat Ionuţ Vulpescu.
Despre Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Vulpescu spune că nu trebuie să fie un minister periferic, ci unul care contează.
”Este pentru prima dată, alături de sănătate şi educaţie, de la 1 februarie, când vor creşte veniturile”.
Între măsurile pe care le are în vedere Vulpescu se numără: dialogul dintre minister şi organizaţii şi instituţii, încheierea unui partanertiat public privat, susţinerea creaţiei vii – prioritate a sa; Festivalul ”George Enescu”.
”În timpul mandatului meu, TIFF şi Festivalul de Teatru de la Sibiu au ajuns la un nivel de finanţare pe măsura nevoilor”, a mai spus Vulpescu despre proiectele culturale. ”Tot în primul mandat am acordat mare atentie teatrelor independente”, a adăugat el, spunând că doreşte să ducă mai departe îmbunătăţirea domeniului de achiziţii culturale, reglementarea statututului cetăţilor dacice, continuarea şi finalizarea unor proiecte – precum o sală pe măsura Festivalului ”Enescu” -, protejarea patrimoniului muzeelor naţionale, digitizarea patrimoniului naţional, sprijinirea industriilor creative, susţinerea industriei cinematografice, revigorarea reţelei cinematografice naţionale, susţinerea proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021, prezenţa România va fi la târgul de carte de la Leipzig, continuarea programului Limes şi Europalia.
”Un punct central va fi pregătirea centenarului Marii Uniri. Ministerul are un rol esenţial în acest eveniment”.
”Vom construi bugetul, probabil, săptămâna viitoare. Nu s-a tăiat niciun leu în timpul mandatului meu de 11 luni. Prin ordonanţă de urgenţă, 2% de la Loterie au revenit la AFCN. Iniţiativele pe care le-am avut – scăderea TVA-ului la carte. Zic să fim optimişti. Important este că există sprijinul prim-ministrului şi al Ministerului Finanţelor”, a răspuns el întrebării formulate de senatorul Viorel Badea.
Senatorul Marius Paşcan i-a atras atenţia lui Vulpescu pentru că nu a răspuns solicitărilor făcute de acesta. ”Ce veţi schimba?”, a întrebat Paşcan legat de ”minusurile” pe care Vulpescu le-a avut. ”Când a scăzut bugetul, nu aţi protestat. Cum vă veţi manifesta acum? Mi se pare greu de realizat acest proiect (de mărire a bugetului, n.r.)”. El a vorbit şi despre direcţiile de cultură judeţene, el a punctat că aceste instituţii nu fac decât să dea avize pe patrimoniu. ”Ele nu mai au un rol direct, semnificativ”, a mai spus el.
Ionuţ Vulpescu a afirmat că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu directorii Direcţiilor de Cultură cât mai curând.
”Identitatea Naţională” nu înseamnă decât deschidere, spune Vulpescu. ”Lumea e frumoasă în pluralitatea ei. Toate programele vor fi susţinute. Va fi o structură în minister dedicată minorităţilor naţionale. Are o legătură cu programul pe care-l pregătim pentru centenar – restaurarea caselor memoriale, inaugurarea unor monumente, lansarea de monografii, între altele. Nu înseamnă că ne închidem. Am pomenit prezenţa la Leipzig, în 2019 e Europalia, în 2021 avem Capitală a Culturii. Cultura e un motor de dezvoltare”, a răspuns el întrebării deputatului Nicolae Petreţchi.
Deputatul Bogdan Gheorghiu a adus în discuţie ORDA, instituţie care ”legitimează CREDIDAM pentru colectarea dreturilor de autor. Mereu apar nemulţumiri. Aceasta ORDA e în subordinea directă a prim-ministrului. Aveţi de gând să reglementaţi această situaţie între artişti, plătitori şi organisme?”. Vulpescu a replicat scurt: ”Trebuie făcută o analiză”.
Senatorul USL Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii în Guvernul Cioloş, a pus mai multe întrebări: ”Veţi finaliza dosarul Rosia Montană pentru patrimoniul UNESCO? Ce vă propuneţi pentru susţinerea tinerilor artişti? Sunteţi de acord cu redactarea unui statut al artistului? Veţi sprijini redactarea Codului Patrimoniului? Societatea civilă s-a dovedit un real partener de discuţii cu Ministerul Culturii, în ce măsură veţi menţine relaţia?”.
”Dacian Cioloş trebuie să spună ce se întâmplă cu acest dosar”, a spus el despre problema Roşia Montană. În privinţa statutul artistului, el a menţionat că trebuie să fie conform Uniunii Europene. ”Trebuie să găsim inclusiv un plan legislativ”, a completat.
Întrebat de Gigel Ştirbu care va fi acţiunea pe care Vulpescu o va întreprinde legat de dosarul ”Calea eroilor”, ministrul propus a răspuns: ”«Calea eroilor» trebuie reluat şi este important. Trebuie văzut ce facem şi cu muzeul înfiinţat la Târgu Jiu. Avem nevoie de predictibilitate în Cultură”.
Ministerul Mediului
Daniel Constantin, propus vicepremier şi ministru al Mediului, a fost avizat favorabil în comisiile reunite de specialitate, cu 17 voturi „pentru” şi 7 voturi „împotrivă”, acesta precizând că “problema cea mai mare a României” o reprezintă deşeurile, ţara noastră riscând încă o procedură de infringement.
Ministrul propus a susţinut că cele mai mari probleme din sector le reprezintă procedurile de infringement.
“Trei proceduri de infringement declanşate pentru deşeuri, una pentru industrii mari, trei pentru diversitate, şi încă una pentru calitatea aerului. Acestea sunt cele opt proceduri care sunt în desfăşurare la Comisia Europeană şi riscăm să deschidă alte proceduri în luna februarie”, a precizat ministrul propus la Mediu.
Daniel Constantin a susţinut că “problema cea mai mare a României sunt deşeurile”.
“România riscă şi aici alt infringement, nu există un plan naţional de gestionare a deşeurilor”, a completat el.
Daniel Constantin, propunerea ALDE pentru vicepremier și pentru Ministerul Mediului, a răspuns, la rândul său, întrebărilor puse de membrii comisiei pentru Mediu.
Fostul ministru al Agriculturii s-a referit la banii încasați de stat prin Fondul de Mediu.
De menționat că Daniel Constantin a adus aminte de sumele încasate din timbrul de mediu, taxă care va fi eliminată potrivit proiectului de lege inițiat de Liviu Dragnea și care urmează să fie promulgat.
Ministrul propus al Mediului a mai spus că ar trebui introdusă în programa şcolară colectarea selectivă a deşeurilor, pentru ca elevii să fie informaţi.
În timpul audierii, Daniel Constantin citea din programul de guvernare, moment în care deputatul PNL Costel Alexe i-a atras atenţia că “senatorii şi deputaţii au citit programul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE”.
“Atunci mă opresc”, a replicat ministrul propus.
De asemenea, deputatul PNL Corneliu Bichineţ i-a reproşat faptul că pe vremea când a condus Ministerul Agriculturii “a fost perioada invaziei lăcustelor, ciuma lui Caragea”.
Vicepreşedintele Comisiei de Mediu Doina Pană a intervenit, afirmând: “Nu suntem la declaraţii politice, suntem la audierea unui ministru”.
Ministerul Comunicațiilor
Augustin Jianu, în vârstă de 30 de ani, propus în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, a declarat miercuri, în cadrul audierilor în comisiile de specialitate din Parlament, că cel mai important proiect al său este interoperabilitatea sistemelor informatice, astfel încât până la 1 decembrie 2018 toate sistemele informatice ale statului să fie conectate. Augustin Jianu a primit aviz pozitiv de la comisiile parlamentare, cu 16 voturi pentru, 4 împotrivă şi nicio abţinere.
”Cel mai important proiect, aşa cum a fost anunţat şi în Programul de guvernare, este interoperalizarea sistemelor informatice. Trebuie ca până la 1 decembrie 2018, toţi cetăţenii României să îşi poată plăti orice obligaţie financiară către statul român online, toate formularele pe care companiile le au de depus să poată fi depuse online şi toate sistemele informatice ale statului să fie interoperalizate”, a spus Jianu, la finalul audierilor.
Întrebat dacă timpul nu este prea scurt, acesta a dat asigurări că proiectul se va face.
”Cu siguranţă nu putem avea această piaţă unică digitală fără ca cetăţenii, consumatori ai acestor servicii, fără ca ei să aibă încredere în serviciile digitale oferite. De aceea vom avea o atenţie şi asupra componentei de securitate cibernetică şi asupra infrastructurii, pentru că este necesară dezvoltarea accesului la sevicii de internet în zonele albe încă rămase în România”, a mai spus Jianu..
De asemenea, viitorul ministru al Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a spus că analizează trecerea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare În Informatică (ICI) în subordinea Ministerului Cercetării şi Inovării.
Ministerul Apărării
Ministrul propus al Apărării Naţionale, Gabriel Beniamin Leş, a fost avizat pozitiv, miercuri, de comisiile pentru apărare, el afirmând la finalul şedinţei că va continua programele de înzestrare a armatei, precum cele privind achiziţionarea de noi aeronave multirol F16, precum şi a noilor corvete.
Leş a fost avizat cu 19 voturi “pentru” şi 11 voturi “împotrivă”.
“Să continuăm înzestrarea Armatei şi, bineînţeles, în perspectiva celor 2% (din PIB – n.r.) este nevoie de înzestrarea armatei pentru proiectele majore. Să nu uităm că noi suntem beneficiari ai securităţii date de structurile NATO, dar trebuie să fim şi furnizori şi trebuie să fim capabili să avem nişte capabilităţi cerute“, a spus el.
Întrebat ce planuri are pentru achiziţionarea unor noi avioane F16, Leş a spus că acest program va continua, fiind cuprins în programul de înzestrare. În privinţa noilor corvete, în cazul cărora Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu s-au arătat împotriva construirii lor în şantierul de la Galaţi, pe motiv că acesta nu are capital românesc, ci olandez, Leş a afirmat că navele “sunt prevăzute ca necesitate” şi se va vedea în ce mod vor fi construite.
“Care va fi soluţia, corvetele se vor face mai devreme sau mai târziu“, a spus el, întrebat despre blocarea în Senat de către PSD-ALDE a proiectului Guvernului Cioloş.
Leş a fost întrebat şi ce l-a recomandat ca ministru al Apărării, spunând că el a lucrat ca secretar la stat la multe dintre proiectele de înzestrare a Armatei, inclusiv la modernizarea fregatelor şi achiziţionarea aeronavelor F16.
Ministerul Transporturilor
Fondul suveran naţional de 10 miliarde de euro, care va fi creat de Guvern în acest an, măsură propusă în programul electoral PSD, va fi folosit, în principal, pentru construcţia de autostrăzi şi înnoirea cu 30 de avioane a flotei Tarom, a declarat miercuri Răzvan Cuc, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Transporturilor, în cadrul comisiilor reunite pentru politică economică, reformă şi privatizare şi pentru transporturi şi infrastructură. Cuc a primit avizul comisiilor cu 37 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi o abţinere.
Programul de guvernare al PSD prevede crearea unui fond naţional suveran de investiţii de 10 miliarde euro în următorii patru ani. Banii ar urma să vină din vinderea participaţiilor statului la companiile profitabile.
Din această sumă, trei miliarde euro ar urma să fie folosiţi pentru construcţia de autostrăzi.
”Prioritare vor fi cele care nu pot fi finalizate din fonduri europene. Printre acestea ar fi Timişoara-Bucureşti, Comarnic-Braşov şi Iaşi-Bucureşti”, a declarat Cuc.
Ministrul propus consideră că eliberea din funcţia a fostului director al Tarom, Christian Heinzmann, în luna martie a acestui an, nu a rezolvat problemele cu care se confruntă transportatorul aerian controlat de stat.
”Am crezut că eliberarea din funcţie a lui Heinzmann, care nu a îndeplinit criteriile de performanţă, va rezolva problema, dar nu. Trebuie o evaluarea riguroasă de urgenţă a personalului Tarom, reinnoirea flotei cu 30 de aeronave şi asigurarea serviciilor de mentenanţă pentru avioane”, a spus Cuc.
Ministrul propus consideră că trebuie instalată o nouă conducere la compania de stat CFR Marfă, care să relanseze transportatorul de marfă pe calea ferată.
Directorul general al CFR Marfă, Mihuţ Crăciun, numit acum nouă luni în urma unei selecţii, a fost revocat din funcţie, în decembrie, de către consiliul de administraţie al companiei de stat, “ca urmare a analizării activităţii de management a acestuia”.
Ministerul Economiei
Viitorul ministru al Economiei, Alexandru Petrescu, a declarat, în timpul audierilor în comisiile parlamentare reunite pentru industrii şi servicii şi pentru politică economică, reformă şi privatizare, că ar dori să restructureze complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, companii care nu se află în subordinea Ministerului Economiei, ci la Ministerul Energiei. Petrescu a primit aviz pozitiv miercuri de la comisiile parlamentare, cu 40 de voturi pentru, 17 împotrivă şi o abţinere.
Petrescu, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Economiei, a fost întrebat, în cadrul comisiei de industrii şi servicii, ce planuri va demara în calitate de ministru.
”Companiile aflate în dificultate, printre care şi complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, nu vor fi închise, ci vor trece printr-un proces de restructurare. Vom constitui un fond suveran de investiţii care să administreze activele statului. Vom acoda facilităţi firmelor cu probleme pentru a le ajuta să iasă din impas”, a spus Petrescu.
Viitorul ministru, în prezent director al Poştei Române, a declarat că va demara şi un plan de valorificare a resurselor minerale şi energetice ale României.
Petrescu a fost aprobat apoi în funcţie, nu înainte de a se atrage atenţia, de către un parlamentar, că cele două complexuri sunt în subordinea Ministerului Energiei.
Ministerul Fondurilor Europene
Mihaela Toader, propus ministru delegat pentru fonduri europene, a primit miercuri aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, ea declarând că are obiective simple şi puţine pentru ministerul pe care urmează să îl conducă, printre care atingerea unei rate de absorbţie a fondurilor europene de 72,5% până în 2020.
”În ceea ce priveşte obiectivele mele la Ministerul Fondurilor Europene, ele sunt destul de simple şi puţine. Simple de înţeles, nu neapărat de realizat. Ne-am stabilit în programul de guvernare să ajungem la un grad de absorbţie de 72,5% la sfârşitul anului 2020 şi 100% la sfârşitul exerciţiului financiar, în 2023 (…) Pentru a putea realiza acest obiectiv avem câteva măsuri care trebuie luate urgent, în prima jumătate a anului 2017: lansarea call-urilor gradual, acolo unde ele sunt pregătite (…) Este imperios necesar să ne punem la punct sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor (…) Nu putem uita despre acreditarea autorităţilor de management, este un pas extrem de important”, a declarat Mihaela Toader în faţa comisiilor parlamentare.
Toader a mai spus că absorbţia fondurilor europene este un obiectiv naţional, care trebuie să fie dincolo de discuţii politice, de neînţelegeri şi de diferenţe de abordare.
”Avem nevoie cu toţii nu doar de cele 32 de miliarde de care facem vorbire când vorbim de fondurile europene structurale şi de investiţii, dar avem nevoie de suflul pe care aceste fonduri şi modul în care aceste fonduri ne pot schimba nouă mentalitatea şi reformele pe care le putem implementa”, a mai spus ea.
Mihaela Toader a primit aviz pozitiv din partea comisiilor, cu 18 voturi ”pentru” şi opt voturi ”împotrivă”. Deputaţii şi senatorii PNL, USR şi PMP au votat împotriva avizării Mihaelei Toader pentru funcţia de ministru delegat pentru fonduri europene.
Ministerul Afacerilor Externe
Teodor Meleşcanu, propus ministru de Externe, a primit avizul favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite de politică externă şi pentru românii de pretutindeni, el fiind avizat cu 29 de voturi “pentru” şi 11 „împotrivă”. În timpul audierii, Meleşcanu a precizat că, la alegerile prezidenţiale din 2014 din Diaspora, a făcut tot ceea ce i-a stat în putinţă, fără a încălca legea, pentru ca numărul de români care au participat la vot să crească.
Meleşcanu a afirmat că scopul Ministerului de Externe îl reprezintă promovarea intereselor fundamentale ale României, în contextul participării la NATO şi UE.
“Din punctul meu de vedere, această audiere e mult mai simplă pentru toţi ceilalţi colegi. În materie de politică externă e vorba de o politică de consens naţional care trebuie să aibă continuitate şi coerenţă, scopul fiind promovarea intereselor fundamentale ale României în contextul participării la NATO şi UE”, a afirmat Teodor Meleşcanu.
El a subliniat că principalele patru priorităţi ale mandatului său sunt: pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului UE în 2019; revigorarea diplomaţiei tradiţionale bilaterale; reformarea şi modernizarea sistemului de protecţie a cetăţenilor români din străinătate şi implicarea mult mai directă şi mai completă a MAE în diplomaţia economică.
“Pentru mine politica externă a României, eu o concep sub aspectul unor cercuri concentrice. Prima prioritate pentru mine sunt ţările vecine. Din păcate, la ora actuală relaţiile noastre cu vecinii nu sunt relaţii foarte bune sau aşa cum le-am dori noi. Până acum aveam o zicală: cel mai bun vecin al României este Marea Neagră. Nici măcar Marea Neagră nu mai este un bun vecin, prin militarizarea Crimeei şi prin schimbarea dramatică a echilibrului strategic în această zonă. În aceeaşi primă zonă intră Ungaria, Bulgaria, Serbia, Moldova şi Ucraina. Deci, sunt ţări vecine. Pentru toate avem în programul de guvernare prevăzute foarte multe lucruri”, a subliniat el.
În ceea ce priveşte relaţia cu Ungaria, Teodor Meleşcanu a spus: “E adevărat, eu am o obligaţie morală pentru dezvoltarea acestor relaţii, căci în 1996 am negociat şi semnat la Timişoara Tratatul de bază între România şi Ungaria. Parteneriatul strategic, care a fost unul dintre documentele importante, a rămas din păcate la nivel de documente. Printre primele acţiuni pe care le voi face vor fi cele legate de ţările vecine, evident, Ungaria fiind una dintre ele”.
Referitor la alegerile prezidenţiale din 2014 din Diaspora, când a fost pentru opt zile ministru de Externe, între cele două tururi de scrutin, a spus că a făcut ”tot ceea ce i-a stat în putinţă”, ca numărul de români care au participat la vot să crească.
”Am făcut tot ceea ce mi-a stat în putinţă, fără a încălca în niciun fel legea, ca numărul de români care participă la alegeri să crească pentru a avea o idee foarte clară. În primul tur au votat la alegerile prezidenţiale 165.000 de oameni în secţiile din străinătate. În turul doi, şi datorită măsurilor pe care le-am luat, au votat 325.000 de români, ceea ce înseamnă o creştere”, a precizat Teodor Meleşcanu.
El a arătat că una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu românii din străinătate va fi adoptarea unei legi privind Diaspora, care să conţină mecanisme de sprijin pentru aceştia.
Ministerul Energiei
Posibil viitor ministru al Energiei, Toma Petcu a declarat miercuri, în cadrul audierilor în comisiile parlamentare reunite pentru industrii şi servicii şi pentru politică economică, reformă şi privatizare, că Strategia energetică va fi revizuită, la fiecare capitol, proiectul având nevoie de aviz de mediu, iar ulterior va fi supusă aprobării în Guvern şi în Parlament. Petcu a primit aviz pozitiv miercuri de la comisiile parlamentare, cu 40 de voturi pentru, 17 împotrivă şi o abţinere.
În ceea ce priveşte informaţiile apărute în CV-ul publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, aceasta spune că a fost făcut în urmă cu zece ani de secretara sa, iar acum a foat publicat de colegii săi de la ALDE fără a i se cere să îl mai verifice.
”E foarte simplu, nu am acordat, din păcate – şi îmi asum acest lucru. Am lăsat membrilor grupului ALDE posibilitatea de a-mi distribui CV-ul. Ei au luat un CV mult mai vechi de al meu. Eu în acel moment eram propus pentru o funcţie tehnică, cred că e de acum aproape zece ani de zile, nu am avut pregătirea ulterioară”, spune Petcu.
El susţine că, ulterior, a condus două companii private şi ”a căpătat experienţa necesară”.
Deputatul ALDE Toma-Florin Petcu, propus pentru conducerea Ministerului Energiei, menţionează în CV că se consideră un “bun coordonator, calitate dobîndită prin funcţiile deţinute şi bun orgnizator, calitate dobîndită prin anumite funcţii administrative si politice deţinute”.
“Pot asigura managementul oricarui compartiment din cadrul unei compani cu exceptia celui economic“, este scris în CV-ul său.
De asemenea, Petcu a spus, în cadrul audierilor din Parlament, că Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată de Ministerul Energiei în dezbatere publică luna trecută, va fi revizuită şi, în plus, are nevoie de aviz de mediu.
”Şi dacă ar fi fost supusă avizării la Ministerul Mediului tot ar fi durat şase luni de zile. Vrem să facem o revizuire pe fiecare capitol şi să adăugăm ce considerăm că este de adăugat. Ulterior, o vom depunde la Ministerul Mediului, pentru avizare şi pe urmă sperăm să o adoptăm în Guvern şi în Parlament”, a afirmat Petcu.
Petcu a precizat că va demara un program de restructurare în domeniul energetic, inclusiv în ceea ce priveşte industria minieră şi complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara.
”Pe zona de cărbune putem să fim competitivi”, a precizat Petcu.
În opinia sa, partea nucleară reprezintă o componentă energetică importantă a mixului energetic, la fel şi cărbunele.
În ceea ce priveşte energia verde, acest domeniu s-a dezvoltat foarte mult, ”dar, din păcate, în ultimii ani s-a stopat această activitate”.
Petcu afirmă că trebuie găsită o strategie pe acest segment, întrucât acest sector, al energiei regenerabile, poate fi îmbunătăţit.
Ministerul pentru IMM-uri și Antreprenori
Florin Jianu, propus din partea PSD la conducerea Ministerului IMM-urilor şi antreprenorilor, a declarat, în timpul audierilor în comisiile parlamentare reunite pentru industrii şi servicii şi pentru politică economică, reformă şi privatizare, că vrea să creeze un departament, la nivelul ministerului, care să vină trimestrial cu o propunere de debirocratizare, şi consideră că toate primăriile din ţară ar trebui să vină cu programe de atragere a investitorilor. Jianu a primit aviz pozitiv miercuri de la comisiile parlamentare, cu 42 de voturi pentru şi 8 împotrivă.
Jianu a făcut parte din Guvernul Ponta, ocupând poziţia de ministru delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism în perioada martie-decembrie 2014.
În timpul audierilor, el a amintit că a propus, în acel mandat, măsuri care să-i ajute pe întreprinzătorii debutanţi. În actualul mandat, principalele provocări sunt reprezentate de birocraţie şi lipsa forţei de muncă.
”Provocările mandatului fac referire la birocraţie, lipsa de finanţare şi lipsa forţei de muncă, În minister trebuie să existe un departament de debirocratizare. O dată la trei luni, să iasă cu măsuri care să ducă la scăderea birocraţiei”, a spus Jianu.
Ministrul propus consideră că firmele mici trebuie să fie susţinute pentru a fi mai prezente pe plan internaţional, iar antreprenorii trebuie să aibă un contact cât mai direct cu investitorii din ţară sau din străinătate, în cadrul evenimentelor organizate de minister.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
Andreea Păstârnac, ministru propus la portofoliul pentru Românii de Pretutindeni, a fost avizată favorabil de comisiile parlamentare reunite de specialitate, cu 26 de voturi „pentru şi 13 voturi “împotrivă”, aceasta afirmând în cadrul audierii că, în urma eforturilor diplomatice pe care le-a întreprins în urmă cu un an, Israel a fost unul dintre primele state care au ajutat medical pentru tratarea răniţilor de la Colectiv.
”Aş vrea doar să amintesc că, în urma eforturilor diplomatice pe care le-am făcut în urmă cu un an de zile, statul Israel a fost unul din primele state care au ajutat medical pentru tratarea răniţilor de la Colectiv. Cei trei tineri răniţi care au ajuns în Israel s-au bucurat de tot sprijinul misiunii diplomatice şi al meu personal. Acest lucru a fost menţionat de doctorii români şi israelieni care lucrează în acest spital într-o scrisoare publică adresată opiniei publice din România. De asemenea, a fost menţionat de ministrul Sănătăţii în momentul în care a participat la Ziua Naţională a României”, a afirmat Păstârnac.
În noiembrie 2015, când deţinea funcţia de ambasador în Israel, Andreea Păstârnac a fost acuzată de membri ai comunităţii româneşti din Israel că nu s-a implicat în sprijinirea însoţitorilor victimelor din Colectiv transferate la Tel Aviv.
Ministerul Turismului
Viitorul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, a declarat miercuri, la finalul audierilor în comisiile de specialitate din Parlament, că Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) va fi desfiinţată, urmând ca ministerul să preia toţi angajaţii. Dobre a primit aviz pozitiv de la comisiile parlamentare, cu 38 de voturi pentru, 8 împotrivă şi două abţineri.
”Autoritatea Naţională pentru Turism se va desfiinţa şi se va înfiinţa Ministerul Turismului. ”(Angajaţii ANT) vor intra la Ministerul Turismului, ei vor fi preluaţi”, a spus Dobre, care adaugă că este vorba de circa 140 de angajaţi.
De asemenea, Dobre a spus că vrea să dezvolte turismul religios.
”Eu cred că tot ce avem în zona mănăstirilor şi bisericilor, dacă ne gândim şi la Bucovina, nu a fost pus în valoare de nimeni. Se poate face un proiect foarte important şi foarte interesant pentru a observa şi a promova în exterior toată această activitate a turismului ecumenic”, a spus Dobre, la finalul audierilor.
Ministrul propus a promis că tichetele de vacanţă pentru bugetari, măsură inclusă în programul de guvernare, vor fi introduse din acest an.
”Dorim să luăm această măsură în prima jumătate a anului 2017”, a afirmat Dobre.
Ministrul propus al Turismului estimează că Legea Turismului va intra în vigoare în a doua parte a acestui an.
Răspunzând unei întrebări, Dobre spune că a petrecut sărbătorile de iarnă la Predeal, iar anul trecut în Maramureş.
Dobre susţine că turismul va putea ajunge în România, prin aplicarea noilor programe promise de PSD, până la o pondere de 4% din produsul intern brut (PIB), de la sub 1% din PIB în prezent.
Ministerul de Interne
Ministrul propus la MAI, Carmen Daniela Dan, a primit, miercuri, aviz pozitiv din partea comisiilor reunite de apărare, ea afirmând că a venit pregătită cu programul de guvernare, astfel încât a putut răspunde întrebărilor parlamentarilor, însă opoziţia a acuzat că i-au fost adresate întrebări uşoare, pregătite de PSD, precum care sunt direcţiile principale din MAI.
Carmen Dan a primit 17 voturi “pentru” şi 11 voturi “împotrivă”. Liberalul Cezar Preda a anunţat că întreaga opoziţie a votat împotriva avizării, pe motiv că ministrul propus nu era pregătit decât cu întrebările venite de la PSD.
“Doamna e pusă acolo. Avea întrebările puse, de la PSD. Cele clasice, care sunt direcţiile (din minister – n.r.) (…) Toată opoziţia a votat împotrivă, e clar că e un ministru care îşi asumă un program de guvernare făcut de altcineva, vag şi ineficient“, a spus Cezar Preda.
În replică, ministrul propus la Interne a afirmat că nu a venit cu întrebări pregătite, ci cu programul de guvernare, care i-a convins pe parlamentari.
“Nu am venit pregătită cu întrebări, am venit pregătită cu programul de guvernare“, a răspuns ea acuzaţiilor opoziţiei.
Întrebată despre disputele privind accesul presei în sală, Carmen Dan a spus că decizia a aparţinut comisiilor. “S-au pus întrebări, s-a supus la vot. Este decizia comisiei, nu am influenţat în niciun fel această decizie”, a spus ea, afirmând însă că vrea să susţină transparentizarea MAI.
Întrebată despre alte probleme cu care se confruntă MAI, precum plecarea cadrelor, Carmen Dan a afirmat că anul 2016 a văzut o ieşire “masivă” din sistem, de 12.000 de persoane, însă ministerul va continua politicile de dotare, atât cu personal, cât şi cu tehnică.
“Voi analiza foarte bine ce se întâmplă la MAI şi care sunt vulnerabilităţile. Din informaţiile mele, ne confruntăm cu o problemă de subdimensionare a resursei umane şi vom continua măsurile de asigurare a dotării tehnice şi logistice“, a spus Carmen Dan.
Ea a fost întrebată şi de alte probleme de la nivelul instituţiei pe care o va conduce, precum implementarea cotelor obligatorii de refugiaţi, însă a spus că va da răspunsuri complete după ce va ajunge la minister.
“Sunt discuţii pe care le voi analiza, sunt obiective pe care le voi discuta în momentul în care voi avea toate…“, a explicat ministrul propus, fiind întreruptă de preşedintele Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, Dorel Căprar (PSD), care nu a mai dorit să răspundă întrebărilor.
“Va avea timp doamna ministru să vă răspundă când va ajunge la minister“, a spus social-democratul.
