Nu se poate vorbi despre o epidemie de gripă la nivel național, ne liniștește președintele Societății Române de Microbiologie. Asta deși virozele respiratorii au crescut cu aproape 40%, față de aceeași perioadă a anului trecut. 6 oameni au murit anul acesta în România din cauza gripei, printre care 4 din categorii cu risc ridicat: un bebeluș ce avea până într-un an, și 3 vârstnici de peste 65 de ani.
Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila a declarat pentru AGERPRES că sunt doar cazuri de tip epidemic la nivel local, mai ales în sudul țării, în special în București și Constanța.
Până acum, la Institutul Național de Sănătate Publică au fost confirmate 230 de cazuri de gripă, majoritatea fiind virusul AH3N2.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a remarcat, în actualul sezon, două schimbări faţă de sezonul 2015 – 2016, şi anume noi tulpini pentru virusurile A H3N2 şi B. Pentru vaccinurile tetravalente, care conţin două tipuri de tulpini B, OMS a recomandat includerea celor trei tulpini şi, adiţional, o tulpină virală de tip B/Phuket.
CAMPANIE DE VACCINARE ÎMPOTRIVA GRIPEI
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) atenţionează că gripa este o boală gravă care afectează anual între 5 şi 15 la sută din populaţie, iar cea mai sigură măsură de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea.
“Gripa. Sunteţi sigur că folosiţi măsurile potrivite pentru a vă proteja împotriva gripei? Vaccinaţi-vă!”, este sloganul sub care CNSCBT a lansat un material informativ, realizat cu sprijinul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Guvernului şi Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile.
Care sunt simptomele de gripă
Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii – nas, gât, bronhii şi uneori plămâni. Persoanele bolnave de gripă au unele sau toate dintre următoarele simptome: febră, durere de gât, secreţii nazale, tuse seacă, oboseală, durere de cap, dureri musculare.
Spre deosebire de gripă, o viroză respiratorie poate fi depistată după debutul mai lent al bolii – începe cu usturimi în gat, nas înfundat şi dureri de cap – şi după evoluţia mai uşoară. Aceste forme de viroze respiratorii, cunoscute şi ca “răceli”, sunt cauzate de alte virusuri respiratorii – adenovirus, virus sinciţial respirator, virusuri paragripale.
Complicaţiile gripei pot include: pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.
Din grupele de risc fac parte femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, cum ar fi astmul bronşic şi alte boli respiratorii, diabetul zaharat şi alte boli endocrine, bolile de inimă, de rinichi, de ficat, cele metabolice şi neurologice, precum şi obezitatea.
Gripa se transmite de la o persoană la alta, direct sau indirect
Gripa se raspândeşte de la o persoană la alta prin contactul direct, prin picăturile de la o persoană infectată împrăştiate prin tuse sau strănut, prin contactul indirect, atunci când picături sau secreţiile din nas sau gât se depun pe suprafeţe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi îşi ating faţa. O altă cale de răspândire a bolii este sistemul imunitar slăbit, din cauza bolii sau ca urmare a unor tratamente.
Este important să urmaţi recomandările medicului dumneavoastră pentru a evita complicaţiile grave legate de gripă, în special dacă faceţi parte din categoria persoanelor cu risc.
