Într-un interviu acordat Agerpres, procurorul general atrage atenţia că Ministerul Public se va confrunta cu o mare criză de personal, întrucât 750 de procurori se vor putea pensiona, ceea ce va duce la “decapitarea” multor Parchete.
Întrebat dacă Ministerul Public a făcut o analiză asupra impactul intrării în vigoare a modificărilor aduse legilor justiţiei, Augustin Lazăr a spus că imaginea este “sumbră”, iar una din consecinţe va fi o plecare masivă a procurorilor din sistem, ceea ce va face ca deficitul din schema de personal să ajungă la 40%.
“Am făcut o analiză şi, din ceea ce a rezultat, imaginea din păcate este mai sumbră. Noi nu putem să intuim în acest moment chiar tot ce va rezulta din aplicarea eventuală a acestor legi. Însă, putem vedea că aspecte ale aplicării acestor legi, aşezate ca şi piesele de puzzle unele lângă altele, ne dau o imagine a justiţiei care va fi blocată, adică o imagine sumbră a înfăptuirii justiţiei. Aş dori să vă dau câteva aspecte. Spre exemplu, Ministerul Public funcţionează în acest moment cu un deficit de cadre de 13%, pentru că Institutul Naţional al Magistraturii nu are capacitatea să ne trimită absolvenţi în ritmul în care se pensionează unii colegi sau pleacă judecători. Se întâmplă multe lucruri pentru că trăim într-o lume foarte dinamică. Ei bine, acum avem 13% lipsă în schema Ministerului Public, neocupată. Dacă vom oferi posibilitatea unor magistraţi să se pensioneze la 20 de ani, aşa cum în mod generos această lege permite, aceasta înseamnă că în perioada următoare vor avea vocaţie de a se pensiona circa 750 de procurori din Ministerul Public. De asemenea, un foarte mare număr de judecători. 700 de procurori din 2.500 este un număr formidabil de mare. Va creşte la circa 30-35%, ba chiar la 40% deficitul de cadre în Ministerul Public”, a declarat Augustin Lazăr.
Procurorul general susţine că majoritatea celor care vor avea dreptul să iasă la pensie sunt şefii din Parchete, astfel încât multe unităţi vor fi “decapitate”.
“Ne uităm la faptul că, în următorii patru ani, nu vom mai avea absolvenţi, pentru că la Institutul Naţional al Magistraturii perioada de şcolarizare va fi de patru ani. Ceea ce ne pune pe gânduri foarte serios, fiindcă numărul de dosare a tot crescut. În acest moment avem circa 1.700.000 de dosare de soluţionat, aşa se va prezenta în bilanţul pe care îl vom avea miercuri, şi ne punem problema cine va rezolva aceste dosare, pentru ca ele să nu se prescrie. După cum s-a văzut, opinia publică este foarte sensibilă şi cu toţii suntem sensibili la faptul că justiţia ar trebui să se facă într-o manieră rapidă, cu celeritate, şi nu ar trebui lăsate dosarele privind fapte grave să se prescrie. Însă, în acest moment, se prevede că vom avea o criză foarte mare. Dar nu este tot. Să vedeţi. Cine sunt cei 750 de procurori care au vocaţie de a merge la pensie? Majoritatea sunt conducători ai diverselor unităţi ale Ministerului Public, fiindcă la 20 de ani (vechime – n.r.) oamenii au ajuns la o pregătire profesională, la expertiză în domeniu şi au ajuns conducătorii celorlalţi. Ei bine, foarte multe unităţi ale Ministerului Public vor fi decapitate, cum se zice, din simpla intrare în vigoare a legii. Ceea ce este foarte grav”, a explicat Augustin Lazăr.
Procurorul general a estimat că aproximativ 25 de Parchete din ţară vor rămâne fără niciun procuror, în urma aplicării noilor legi.
“În ţară, avem circa 15 unităţi care în anul 2017 au funcţionat cu un singur procuror (…) Mai sunt circa 10 unităţi de Parchet care au funcţionat cu procurori delegaţi de la unităţile superioare. Practic, nu au niciun procuror titularizat, ceea ce înseamnă că aproximativ 25 de unităţi de Parchet vor rămâne fără niciun fel de procuror, pentru că, potrivit noii legi, trebuie să funcţionezi acolo unde ai gradul de jurisdicţie (…) Prin urmare, o sumă de probleme pe care noi, în acest moment, le-am intuit, dar vor fi foarte multe pe care nu le-am intuit. Însă se va vedea că, în momentul în care vor intra în vigoare aceste legi, ele vor apărea la suprafaţă şi ne vor provoca. Ce concluzie tragem din aceasta? Că spiritul care a generat aşa-zisă reformă nu este un spirit european, să funcţioneze Justiţia, aşa cum este spiritul ordinii de drept europene conceput”, a susţinut Augustin Lazăr.
Procurorul general a precizat că aceste modificări ale legilor justiţiei s-au făcut fără studii de impact.
“Şi ar trebui să ne gândim de două ori atunci când adoptăm asemenea dispoziţii legale, ar trebui să ne gândim la faptul că avem nevoie de studii de impact înainte. Eu mereu am spus acest lucru. Niciodată, dar niciodată nu s-a făcut o lege fără studii de impact. În lumea civilizată, în statele europene cu tradiţie, fondatoare ale UE, când se schimbă două, trei expresii într-o lege se fac studii de impact cu circa un an de zile înainte să vadă la ce se va ajunge. Ei bine, noi nu putem să facem altfel. Suntem stat al Uniunii Europene”, a concluzionat Augustin Lazăr.
