Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunțat luni că Parchetul Militar a trimis în judecată dosarul Revoluției din 1989.
Într-o declarație de presă la sediul Ministerului Public, Augustin Lazăr a spus că dosarul Revoluției a fost una dintre cauzele asumate în proiectul său managerial cu care a câștigat concursul pentru numirea în funcție.
Dosarul cauzei cuprinde 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016. “Sunt niște cifre ilustrative pentru volumul impresionant de muncă.
Pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probe obținute după iunie 2016, dată la care s-a confirmat redeschiderea urmăririi penale” – a spus procurorul general.
Augustin Lazăr a subliniat că la soluționarea acestui dosar istoric a contribuit o echipă de procurori militari, din elita Ministerului Public şi că în arhivele unor instituții se aflau probele concludente.
El a mulţumit MApN – pentru identificarea mai multor documente militare de arhivă, Senatului – pentru declasificarea stenogramelor comisiei pentru cercetarea eveniemntelor din 89, CNSAS-ului– pentru informațiile puse la dispoziție, SRI-ului – pentru identificarea, declasificarea multor documente militare de arhivă, dar şi MAI și STS – pentru sprijinul logistic oferit.
“Prezint scuzele instituționale ale Ministerului Public pentru faptul că această anchetă a durat 30 de ani. Soluția emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din decembrie 1989.”
Augustin Lazăr a mai spus că oameni de cultură, politicieni, cercetători au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii în legătură cu momentul decembrie 1989.
“Azi juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar, ca parte a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele revoluției nu este instituțională, ci este directă, individuală.”
Reamintim, în dosarul Revoluţiei, procurorii militari au început urmărirea penală împotriva lui Ion Iliescu, fost membru și președinte al C.F.S.N. şi a a lui , Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României).
Cei doi sunt acuzaţi de comiterea unor infracţiuni contra umanităţii, la fel ca fostul commandant al Aviaţiei Militare, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN).
După ani întregi de cercetări, reluate de o nouă echipă de procurori, cercetările au dus la concluzia că în timpul Revoluţiei, întreaga forţă militară a României, adică Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, s-a pus la dispoziţia noii conduceri politice reunită în Consiliului Frontului Salvării Naţionale începând cu data de 22.12.1989.
Grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale ( C.F.S.N.), era format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, generalul locotenent Victor Atanasie Stănculescu, generalul maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.
Iar toţi aceşti noi lideri au lansat cu bună ştiinţă o amplă campanile de diversiuni şi dezinformări, generând o psihoză generalizată a terorismului, arată anchetorii.
Astfel, ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
Aşa se face că numai după 22.12.1989, au murit 862 de oameni, iar 2150 au fost răniţi.
Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
