”În orice țară elementele provocatoare, în stare de ebrietate, sunt extrase din mulțime. (…)
De ce au fost lăsate aceste persoane să genereze momente rușinoase pentru întreaga țară? De ce li s-a dat voie să lovească membrii unității de jandarmi?
Responsabilii sunt ministerul de Interne și cei doi prefecți din Harghita și Bacău”, a spus Attila Korodi, care a folosit timpul alocat în fața colegilor pentru a vorbi despre evenimenele din Valea Uzului.
”Cea mai importantă instituție a guvernului care avea obligația de interveni, ministerul Apărării, a vorbit public doar acum 6 zile” a mai spus reprezentantul UDMR.
La această oră are loc o Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului României în care este dezbătută și votată moţiunea de cenzură intitulată “Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces şi fără cozi la vot”.
Opoziția încearcă să debarce cabinetul Dăncilă. Moţiunea de cenzură a fost depusă şi citită săptămâna trecută în plen de deputatul liberal Gigel Ştirbu.
Documentul este semnat de 173 de parlamentari aparţinând grupurilor PNL, USR, PMP, UDMR şi neafiliaţi.
Pentru a fi adoptată este nevoie de 233 de voturi favorabile. Conform calculelor, parlamentarii Opoziţiei sunt: 93 – PNL, 40 – USR, 17 – PMP, 30 – UDMR, iar PRO România are 24, în total fiind 204.
De cealaltă parte, PSD are 208 parlamentari, iar ALDE – 31, în total fiind 239 de deputaţi şi senatori ai puterii. Mai sunt 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale, care ar putea fi atraşi, la negocieri, să voteze moţiunea, precum şi 5 parlamentari neafiliaţi.
În moţiunea de cenzură se arată că România are nevoie urgentă de un guvern cu o viziune proeuropeană, cu maximum 15 ministere, nu cu 27, orientat către priorităţile de dezvoltare a ţării: educaţia, sănătatea, investiţiile publice şi atragerea fondurilor europene.
Semnatarii moţiunii de cenzură atrag atenţia că “viitorul guvern are obligaţia să-şi dea tot concursul pentru implementarea unui sistem de vot modern şi actual care să permită în mod efectiv fiecărui cetăţean român aflat în străinătate să voteze”.
