Premierul grec şi cel macedonean s-au întâlnit, duminică, în localitatea de frontieră Prespes cu prilejul parafării acordului care prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, în încercarea de a pune capăt unei îndelungate dispute.
Alexis Tsipras şi Zoran Zaev s-au îmbrăţişat călduros şi au salutat “momentul istoric”, la care au asistat negociatorul ONU Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini.
Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO, notează Agerpres.
De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională.
Ulterior, acordul va fi apoi supus ratificării de către legislativul elen.
Din 1991, Grecia s-a opus ca această ţară vecină de la nordul său să se numească Macedonia, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru cel Mare, un motiv de mândrie pentru grecii de astăzi.
Cei doi tineri prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţara lor pentru a face să avanseze negocierile.
Alexis Tsipras a fost acuzat de trădare de partizanii greci ai liniei dure şi, sâmbătă, a supravieţuit unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului său menită să blocheze acordul cu Skopie. Miile de manifestanţi adunaţi, sâmbătă, în faţa legislativului de la Atena au încercat să intre cu forţa în clădire, fiind împiedicaţi de forţele de ordine.
În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să exercite un drept de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă a numit “capitulare”.
Zoran Zaev, ales anul trecut, a făcut ca apropierea de Grecia să devină o prioritate pentru a asigura aderarea ţării sale la Uniunea Europeană şi la NATO, blocate de Atena de ani de zile.
Protestatari din ambele ţări intenţionează să organizeze mitinguri de protest în apropiere de Prespes duminică.
Acordul trebuie să fie aprobat de parlamentul macedonean şi adoptat prin referendum. Acesta trebuie, de asemenea, ratificat de parlamentul grec, un proces care poate dura luni de zile.
Printre cei mai aprigi critici ai lui Alexis Tsipras se află predecesorul său, conservatorul Antonis Samaras, care a fost ministru de externe în 1991, când a început disputa.
“Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina”, a declarat Samaras sâmbătă. “Sunteţi pe cale să legalizaţi iredentismul” (macedonean), a spus el, citat de AFP
Oponenţii acordului – care recunoaşte limba şi naţionalitatea macedonene – sunt aproape siguri că ţara va fi numită Macedonia de către întreaga lume, în loc de Macedonia de Nord.
Responsabilii de la Atena insistă că procesul va contribui la stabilizarea regiunii balcanice, ceea ce va permite Greciei să se concentreze pe alte provocări regionale, în special Turcia şi problema cipriotă.
Aceştia mai notează că Grecia a fost deja criticată de Curtea Internaţională de Justiţie pentru că a blocat aderarea Macedoniei la NATO. Într-o hotărâre din 2011, cea mai înaltă instanţă a ONU a decis că Grecia “şi-a încălcat obligaţia” ce derivă dintr-un acord interimar încheiat în 1995 de a pune capăt disputei privind numele fostei republici iugoslave.
Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar mai mult de 120 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut această ţară din Balcani sub numele de “Republica Macedonia”.
Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfârşitul lunii iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii iulie.
