Ziua internaţională a limbii materne este marcată, an de an, pe 21 februarie.
Limba maternă este prima limbă învățată de fiecare dintre noi, de obicei în familie, și nu de puține ori este diferită de cea oficială a țării în care ne naștem.
În zilele noastre, unii părinți își învață copiii să vorbească în limbi străine.
UNESCO a decis ca Ziua Internațională a Limbii Materne să fie marcată pe 21 februarie, în amintirea victimelor înregistrate în timpul unui protest studențesc pașnic, înăbușit sângeros de poliția pakistaneză, în 1952.
Ziua Internațională a Limbii Materne susţine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 4.6 privind educaţia din Agenda 2030, subliniind importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală. Acest fapt facilitează accesul la educaţie şi promovează în acelaşi timp, echitatea, pentru grupurile de populaţie care vorbesc limbi minoritare şi autohtone, în special a fetelor şi femeilor, şi totodată, îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi procesul de învăţare prin înţelegere şi creativitate, şi nu prin memorare.
Astfel, în statele membre ONU, Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată prin organizarea unor manifestări culturale, seminarii, conferinţe, concursuri pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către autorităţile guvernamentale, universităţi, institute de cercetare, culturale şi asociaţii culturale şi de tineret.
Toate acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din întreaga lume şi să inspire, totodată, solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.
Tinerii criticau impunerii limbii URDU drept singura oficială în Pakistanul de Est (astăzi teritoriul statului Bangladesh), unde limba maternă a populației majoritare era bengaleza.
