Din cauză că nu au primit îngrijiri medicale la domiciliu, mai mulți pacienți au murit, spune Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
De altfel, reprezentanții pacienților cer anchetarea deceselor cauzate de lipsa îngrijirii medicale la domiciliu. Vasile Barbu spune că au murit oameni care aveau șanse reale la viată, chiar și copii, doar pentru că angajați din casele de asigurări de sănătate nu au aprobat dosarele lor.
Acesta afirmă că toate datele despre istoricul lor medical sunt înregistrate, pot fi găsite documente care să ateste că nu au primit îngrijirile la domiciliu de care aveau nevoie.
Vasile Barbu vorbește despre cazul unei tinere de 30 de ani care a fost operată într-un spital, din cauza unui chist ovarian, a fost externată, cu recomandarea de a fi îngrijită acasă. Firma medicală care trebuia să îi ofere îngrijirile a venit, însă doar câteva zile. Dosarul tinerei nu a mai primit finanțare din parte Casei de Asigurări de Sănătate, așa că tânăra nu a mai fost îngrijită și într-un final și-a pierdut viața.
Reprezentanții pacienților sunt șocați de faptul că însuși președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ar fi implicat în aceste fraude. Vasile Barbu spune că în ultima perioadă a avut întâlniri cu Marian Burcea, în care îi semnala chiar neregulile referitoare la îngrijirile la domiciliu și cerea măsuri urgente pentru remedierea situației.
Rețineri ale procurorilor DNA în cazul decontărilor fictive de la CNAS
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați. Aceștia vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București.
Procurorii DNA i-au retinut pe:
1. Marian Burcea, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat
– folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite
2. Ovidiu Munteanu – managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal
3. Ion-Răzvan Geambașu – director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– abuz în serviciu,
– folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
4. Lucian-Vasile Bara – președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
5. Ion-Ovidiu Mihăescu– managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
6. Alin-Sergiu Costache – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat
– complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
7-9. Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu, Jeana Sardare funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
– complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– fals informatic, în formă continuată
– permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),
10. Nicolae-Sergiu Ciobanu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
– trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
– instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
11. Irina-Adelina Geambașu – asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
– instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
12. Răzvan-Mihai Mischie – reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
13. Maria Cistică – reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),
14. Cristina Manta – avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale)
Acuzațiile procurorilor
Procurorii spun că bolnavi aflați în fază terminală sau imobilizați la pat ar fi fost dați la o parte. Tratamentele lor erau refuzate. Prioritate au avut decontări pentru pacienți fictivi. Angajați din Casă Națională de Asigurări de Sănătate scriau dosare întregi pentru pacienți care în realitate nu existau. Și virau pentru aceste dosare sume mari de bani.
Pentru a nu fi prinși, angajații implicați în fraudă întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor. În paralel, intrau ilegal în sistemul informatic al CNAS și introduceau acolo date care să dovedească faptul că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
În toată afacerea este implicată și o societate care oferă asistentă medicală la domiciliu. Funcționari din cadrul Casei Naționale de Asigurări și ai Casei de Sănătate din Capitală, dar și funcționari către ar fi trebuit să meargă în control ar fi pretins foloase materiale de la reprezentantă unei societăti respective, în schimbul renuntării la controale ce vizau desfășurarea activității de îngrijire la domiciliu.
La un moment dat a existat și un control al Curții de Conturi. Pentru a trece cu bine de control, procurorii spun că persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au făcut totul pentru a acoperi decontarea de medicamente fictive. Astfel, medicamente în valoare de 33 de milioane de lei au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile găsite de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepție prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.
Funcționării sunt acuzați, printre altele, de luare și dare de mită, trafic de influență, constituire a unui grup infracțional organizat, inselăciune, abuz în serviciu și fals intelectual.
Președintele CNAS, demis de premier
Premierul Mihai Tudose l-a demis din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pe Marian Burcea, reţinut în noaptea de joi spre vineri de procurorii DNA.
Preşedinte interimar al CNAS a fost numit Răzvan Teohari Vulcănescu.
