Mai mulți elevi de la Colegiul Național „Spiru Haret“ din București, coordonați de doi profesori, si-au propus să promoveze un obiectiv de patrimoniu, de o importanță deosebită în istoria Bucureștilor, cu o poveste deosebită, dar prea puțin cunoscută chiar și locuitorilor Capitalei. Totul a pornit de la provocarea lansată de Parlamentul European prin programul Euroscola, în cadrul căruia elevii europeni au fost invitați să identifice și promoveze un obiect de patrimoniu din orașul în care locuiesc.
Toate echipele care se înscriu în concursul Euroscola trebuie să argumenteze solid relevanța obiectului de patrimoniu respectiv și „să conceapă și să implementeze un proiect de campanie de informare și conștientizare a publicului larg cu privire la valoarea de patrimoniu a obiectului de patrimoniu respectiv și cu privire la măsurile care trebuie întreprinse pentru protejarea/conservarea și promovarea acestuia“.
Pornind de la această provocare, douăzeci și patru de elevi de la Colegiul Național „Spiru Haret“ din București au ieșit în urmă cu o săptămână în fața spitalului Colțea, reconstituind, prin artă, întregul complex arhitectural Colțea sau părți ale acestuia. Simultan, trecătorii erau informați cu privire la relevanța acestui edificiu în plan național și universal. Astfel, tinerii intenționează să atragă atenția autorităților asupra necesității de a exista, și la Colțea, reconstituirea virtuală a monumentelor distruse de trecerea timpului sau de cataclisme.
”Noi am realizat un sondaj de opinie publică în august. Rar se întâmplă ca bucureștenii să vorbească despre Turnul Colței. Or acesta era simbolul orașului în secolul XIX, recunoscut în Europa. Trebuie ca lumea să știe importanța pe care au jucat-o aceste trei monumente în istoria Bucureștilor. Este fascinantă povestea lor”, povestește Justina, elevă în clasa a X-a.
Elevii caută acum să convingă și autoritățile că trebuie reluate demersurile astfel încât așezămintele Colțea să primească statutul de ”marcă a patrimoniului european”, amintind că la spitalul Colțea au fost chemați să profeseze cei mai buni medici ai vremurilor și, datorită lor, instituția a ținut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din domeniu.
Până pe la 1833, în Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini. Mai mult, în secolul XIX, orașul București era legat, prin rețeaua de căi ferate, de marile orașe europene, fiind reprezentat, pe fresca din Gara Cornavin, Geneva (Elveția), de Turnul Colței. Dacă Atena (Grecia) este reprezentată de Partenon, Londra (Marea Britanie) – prin clădirea Parlamentului, Elveția – printr-un porumbel alb cu o ramură de măslin în cioc, simbolul păcii și al neutralității, orașul București e simbolizat de acest monument impresionant, care mai poate fi admirat doar în fotografii.
Corina Buzoianu, profesor coordonator al echipei, consideră că „este un proiect extrem, extrem de interesant, atât sub aspectul valorii sale formative pentru tineri, cât și al contribuției României la consolidarea patrimoniului european. Iar Complexul Arhitectural Colțea nu încetează să ne surprindă, pe măsură ce scotocim pentru a-i descifra tainele.“
Campania elevilor bucureșteni, prin care se dorește susținerea patrimoniului românesc în Europa, poate fi urmărită și online pe www.coltea.eu.
