Puțini sunt cei care știu ce rol important a avut Aradul în Marea Unire din 1918.
Povestea trebuie începută pe 12 octombrie 1918, atunci când Vasile Goldiș, pornind de la modelul Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, redactează unul dintre principalele documente ale Marii Uniri, cunoscut sub numele de ”Declarația privind dreptul de autodeterminare a românilor din Transilvania”.
Documentul este citit în Parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida Voevod și trasează principalele coordonate ale națiunii române în drumul spre unitate națională.
Consiliul Național Român Central se formează în octombrie 1918, după o întâlnire la Budapesta a reprezentanților Partidul Național Român și reprezentanții mișcării social-democrate din Transilvania în care aceștia s-au pronunțat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun. Din Cinsiliu vor face parte Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Aurel Vlad și șase socialiști: Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu.
Acesta este momentul în care orașul Arad intră în povestea Marii Uniri.
Consiliul Național Român Central își începe activitatea la Arad, la 2 noiembrie 1918, în casa lui Ștefan Cicio Pop, care este numit președintele consiliului.
De la această dată, consiliul a început formarea organizațiilor teritoriale, comitatense, cercuale și comunale, prin intermediul cărora consiliul nu doar a orientat, ci a condus efectiv viața politică din Transilvania.
Aradul devine capitala celei dintâi guvernări românești asupra întregii Transilvanii. Tot aici s-a constituit Comanda Supremă a Gărzilor Naționale Române din Ungaria și Transilvania (11 noiembrie 1918), care a coordonat activitatea tuturor gărzilor naționale din Transilvania.
Proclamația Unirii a fost redactată la Arad, de un grup din care făceau parte Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu. După cum sintetizează unii istorici derularea evenimentelor de acum 100 de ani, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost gândită, proiectată și realizată la Alba Iulia de către arădeni.
Vasile Goldiș a fost cel care la Alba Iulia anunța întregului popor român, că dezideratul național s-a dus la bun sfârșit.
După unirea Basarabiei și Bucovinei cu România, a urmat desăvârșirea Statului Național prin Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.