La una dintre cele mai vechi mănăstiri cu viaţă monahală neîntreruptă din România, aflată în judeţul Arad, au avut loc mai multe slujbe speciale de Bobotează.
Potrivit unei tradiţii vechi de câteva sute de ani, preoţii sfinţesc şi apele râului Mureş.
La Mănăstirea Hodoş Bodrog slujbele au început încă de vineri dimineaţă şi ţin până duminică.
Câteva sute de pelerini sunt au mers la mănăstire pentru a participa la slujbele de sfinţire a apei.
Cu această ocazie s-a oficiat mai multe slujbe, printre care taina Sfântului Maslu, liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi Slujba Aghiasmei celei Mari.
Pentru că mănăstirea, aflată la 15 kilometri de municipiul arad, este situată pe malul râului Mureş, aici există o tradiţie specială, veche de câteva sute de ani.
După slujba oficiată în biserica mănăstirii, preoţii şi călugării împreună cu credincioşii obişnuiesc să meargă ape malulul Mureşului, unde se oficiază o slujbă specială de sfinţire a apei, inclusiv apa râului Mureș.
Mănăstirea Hodoş-Bodrog este considerată cea mai veche aşezare monastică din România, cu viaţă monahală neîntreruptă.
Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar istoricii vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea.
Legendele locului spun că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni.
Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde se află mănăstirea şi unde şi astăzi se păstrează Icoana.
Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş.
Pentru a confirma legenda, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.
