Pregătirile pentru primul tur al alegerilor prezidențiale au intrat în linie dreaptă.
Aproximativ 20.000 de polițiști, jandarmi și polițiști de frontieră și pompieri vor asigura, duminică, paza celor peste 18.748 de secții de votare, înființate la nivel național, a declarat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne.
Ordinea publică va fi asigurată de peste 13.800 de angajați din structurile MAI.
Alți 3.600 de specialiști sunt pregătiți să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibile incidente electorale.
Transportul buletinelor de vot către secțiile din București începe, sâmbătă dimineață, iar polițiștii testează toți șoferii cu aparatul alcooltest și verifică documentele celor care se află la volan, dar și ale mașinilor.
Poliția Capitalei acționează cu peste 2.200 de agenți, cărora li se alătură alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
„Pentru a ne asigura că nu vor exista incidente pe parcursul acestei activități, toți conducătorii auto sunt testați cu aparatul alcooltest și de asemenea sunt verificate documentele, atât ale celor ce se află la volan, cât și ale autoturismelor de transport”, a declarat Ciprian Romanescu, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei.
Potrivit acestuia, agenții sunt pregătiți să intervină la orice solicitare primită la 112.
După ce buletinele vor ajunge la secțiile de votare, polițiștii își vor prelua posturile, asigurând paza obiectivelor atribuite, adică spațiile unde sunt organizate secțiile de votare.
Alegătorii au la dispoziție o zi de reflecție.
Potrivit legii, continuarea acțiunilor de propagandă electorală constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.
În așteptarea scrutinului de duminică, în țară, este interzisă difuzarea de mesaje audio, video sau mixte cu conţinut electoral, dar şi prezentarea de sondaje.
Peste 18,2 milioane de alegători înscrişi în listele electorale permanente sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a desemna președintele dintre cei 14 candidați înscriși în competiție, susţinuţi de partide sau independenţi.
Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Klaus Iohannis (Partidul Naţional Liberal), Theodor Paleologu (Partidul Mişcarea Populară), Dan Barna (Alianţa USR-PLUS), Hunor Kelemen (Uniunea Democrată Maghiară din România), Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat), Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română), Mircea Diaconu (Alianţa UN OM), Bogdan Marian-Stanoevici (independent), Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) și Alexandru Cumpănaşu (independent).
„Până la data de 7.11.2019 au fost comunicate informaţii referitoare la accesibilitatea secţiilor de votare pentru alegătorii cu mobilitate redusă pentru un număr de 18.698 (99,73%) de secţii de votare din cele 18.748 de secţii de votare organizate pentru alegerile prezidenţiale din anul 2019. În urma centralizării comunicărilor înaintate de unităţile administrativ-teritoriale, se constată că, din totalul de 18.698 de secţii de votare organizate pentru care au fost primite informaţii, un număr de 16.100 de secţii de votare (86,11%) asigură accesul alegătorilor cu mobilitate redusă, iar un număr de 2.598 de secţii de votare (13,89%) nu îl asigură”, potrivit unui comunicat.
La solicitarea AEP, unităţile administrativ-teritoriale, subdiviziunile administrativ-teritoriale au transmis lista secţiilor de votare care pot asigura accesul persoanelor cu mobilitate redusă, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. 4 lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii AEP nr. 33/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019.
AEP menţionează că le-a solicitat primarilor să identifice secţiile de votare care asigură accesul persoanelor cu mobilitate redusă şi să comunice, până la data 12 octombrie, situaţia centralizată a acestora.
În diaspora, procesul de vot a început vineri și se va încheia duminică.
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, lista acestora fiind postată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
În toate cele trei zile există posibilitatea de prelungire a perioadei de votare până cel mai târziu la ora 23 și 59 de minute, pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Ministerul Afacerilor Externe le recomandă românilor să încerce, pe cât posibil, să nu amâne pentru duminică prezentarea la vot, în încercarea de a evita aglomerația.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt cartea de identitate/cartea de identitate provizorie/buletinul de identitate/paşaportul diplomatic/paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/paşaportul simplu electronic/paşaportul simplu temporar sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
În ţară, sunt organizate 18.748 de secţii de votare, lista acestora poate fi consultată online.
Procesul de votarea începe duminică, la ora 7.00, şi durează până la ora 21.00, cu posibilitatea de prelungire până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând pagina de internet a Registrului Electoral.
În premieră, la aceste prezidențiale, românii din diaspora au putut vota prin corespondență.
41.000 de persoane au ales această variantă.
În eventualitatea unui al doilea tur, românii din diaspora pot vota la urne, potrivit aceluiaşi orar ca în primul tur, în zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie.
