Cântecul Macarena, al artistei Erika Isac, ridică din nou în spațiul public problema siguranței femeilor în România, dar și a modului în care sunt tratate femeile în societate. În ultimii cinci ani, numărul cazurilor de violență domestică raportate a crescut cu 56%. Au fost sesizate peste 100 de mii de cazuri și s-au dat peste 13 mii de ordine de restricție. Andreea Bragă, de la Centrul FILIA, a explicat la Europa FM în cadrul emisiunii „România în Direct” ce trebuie să facă o femeie care se află într-o situație de violență sau abuz. Mai mult, Andreea Bragă a mai explicat despre soluționarea unui dosar de viol că: „Pot fi 13 luni sau pot fi 2 ani. Așteptarea aceasta este foarte grea pentru supraviețuitoarele care își doresc să li se facă dreptate acum”. Andreea Bragă a mai spus că „55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații”.
Andreea Bragă: „Pe rolul instanțelor pentru infracțiunea de viol sunt undeva la 4700. Soluționate sunt 1773, dintre acestea 75% prin clasare”
Andreea Bragă: „Mi se pare important să punctăm faptul că sunt nenumărate cazuri de viol și agresiune sexuală care nu ajung să fie raportate la poliție și cred că nu avem o imagine completă a ceea ce înseamnă violența sexuală împotriva femeilor și fetelor”.
Cătălin Striblea: Voi aveți pe site-ul vostru niște date. Pe 2022 sunt ultimele. Deci, 1773 de cazuri privind infracțiunea de viol, 829 de cazuri de agresiune sexuală soluționate – 74% dintre ele prin clasare. Dar și la viol e la fel – trei sferturi din cazurile de viol se clasează. Oare de ce?
Andreea Bragă: „Exact. Pentru că, practic, din numărul total de cauze aflate pe rolul instanțelor pentru infracțiunea de viol sunt undeva la 4700. Soluționate sunt 1773, dintre acestea 75% prin clasare. Nu știm, însă, care sunt cauzele de clasare, pentru că pot fi diferite.
Poate interveni împăcarea părților, pot interveni inclusiv prejudecăți din partea celor care soluționează cauzele de tipul acestora pe care le vedem azi în societate și în dezbaterea recentă care există. De prejudecăți referitoare la victimă, de blamare a victimelor. Poate el de fapt nu a fost vinovat – nu se poate dovedi vinovăția prevăzută de lege pentru a-l trage la răspundere penală”.
Andreea Bragă: „Printre principalele obstacole în calea victimelor în ceea ce privește raportarea se afla pe de-o parte neîncrederea că autoritățile le pot proteja, dar și faptul că le este rușine”
Cătălin Striblea: Voi probabil că ați auzit dezbaterea asta, dar un lucru care mă intrigă aici la emisiune: mai toate femeile care au intrat spun că simt o nesiguranță permanentă când merg pe stradă. Nu numai în țara asta, ci peste tot. De ce este sentimentul acesta atât de prezent peste tot?
Andreea Bragă: „Cred că pornește în primul rând de la educația pe care o primim din societate. De la o vârstă foarte fragedă, fetele sunt învățate să nu meargă singure, să fie mereu însoțite de prietene și hărțuirea sexuală și agresiunea sexuală încep de la o vârstă foarte fragedă.
Noi, ca societate, încă nu suntem pregătiți – să zic așa – să vorbim deschis despre experiențele de violență prin care am trecut. În barometrul violenței de gen – pe care l-am publicat în urmă cu mai bine de un an – printre principalele obstacole în calea victimelor în ceea ce privește raportarea se afla pe de-o parte neîncrederea că autoritățile le pot proteja, dar și faptul că le este rușine.
Pentru că dacă ies în față și spun prin ceea ce au trecut, tendința – în mare parte – este să fie judecate sau să nu fie crezute. Vedem exact din această dezbatere că sunt multe tipuri de reacții de acest fel: <<Haideți că exagerați>>. <<Haideți că nu este chiar așa>>. <<Nu toți bărbații>>. <<Doar unele femei trec prin asta. Doar cele care nu sunt deștepte>>. Cumva există o reacție nedreaptă din partea majorității societății cu privire la victimele violenței sexuale”.
Andreea Bragă: 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații
„Asta știm și din date statistice: avem mai mult de 1 din 2 români (55%) care consideră că violul este justificat în anumite situații: dacă o femeie a purtat o fustă scurtă, dacă a consumat băuturi alcoolice sau droguri sau dacă a acceptat să-și însoțească partenerul acasă”, a spus Andreea Bragă de la Centrul FILIA.
Cătălin Striblea: Adică și femei și bărbați consideră asta? Inclusiv femeile spun asta?
Andreea Bragă: „Inclusiv, da. Tu nu-ți dorești niciodată să fii victimă și atunci e mult mai ușor să respingi și să deconstruiești cumva – <<Sigur a făcut ea ceva>>, <<Sigur l-a provocat>>, <<Eu nu aș ajunge niciodată în situația asta>>.
Este, din păcate, un sexism internalizat, însă suntem o societate care în primul rând blamează victimele și mai puțin tragem la răspundere agresorii în astfel de situații. Inclusiv când vorbim despre copii, de fetițe de 11-12 ani. Și asta am văzut prin raportul Inspecției Judiciare care a scos la lumină foarte multe prejudecăți în rândul magistraților, în felul în care au soluționat diferite dosare”.
Andreea Bragă, despre soluționarea unui dosar de viol: „Pot fi 13 luni sau pot fi 2 ani. Așteptarea aceasta este foarte grea pentru supraviețuitoarele care își doresc să li se facă dreptate acum”
Cătălin Striblea: Ai idee cât durează – în medie – soluționarea unui dosar de viol?
Andreea Bragă: „Nu există o medie generală. Sunt niște date pe care Parchetele le au. Sunt multe dintre cauze care rămân soluționate la mai mult de 12 luni de când au fost sesizate, însă nu știm cu cât. Pot fi 13 luni sau pot fi 2 ani. Așteptarea aceasta este foarte grea pentru supraviețuitoarele care își doresc să li se facă dreptate acum. Să simtă că sunt în siguranță. Să simtă că pot merge pe stradă, că pot merge în aceleași locuri în care nu s-au simțit în siguranță fără să existe amenințare. Există și cauze la CEDO în ceea ce privește România, care urmăresc și sunt atenți la această perioadă lungă în care autoritățile statului nu au prioritizat”.
Ce trebuie să facă o femeie care se află într-o situație de violență sau abuz?
Andreea Bragă: „Într-o situație de risc este important să sune cineva la 112 pentru că acel apel rămâne înregistrat. Un echipaj de poliție este obligat să se deplaseze la fața locului. Există acest chestionar de evaluare a riscului care se aplică. Acolo este posibil să fi fost altceva din moment ce acei polițiști s-au dovedit că au fost abuzatori. Și corupți, până la urmă. Undeva la 40% dintre cazuri sunt emise ordine de protecție provizorii dacă victima este de acord. Victima trebuie să fie e acord cu aceatsă măsură de siguranță.
Pe loc, agresorul domestic poate fi evacuat din domiciliu, indiferent dacă este sau nu proprietarul locuinței sau dacă locuința este închiriată și i se poate interzice să se apropie de victimă, de copiii acesteia până la cinci zile – timp în care dosarul ajunge în instanță, unde un jduecător poate prelungi ordinul de protecție până la 6 luni. Și apoi, după 6 luni, dacă există riscul în continuare mai departe poate fi prelungit.
Dincolo de această măsură imediată care există în legislație pentru siguranța victimelor violenței este important ca oricine trece prin violență domestică să cunoască că există servicii la nivel de județ. Problema este că nu peste tot sunt finanțate așa cum ar trebui. Și cred că este important să menționăm că ssuntem într-un an electoral și cred că este timpul să fie cerute de alegătoare, de alegători aceste servicii care să ofere sprijin imediat victimelor”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct” aici:
Sursa foto: Shutterstock
