Andra Berceanu, director executiv FEPAL – Federația Părinților si Aparținătorilor Legali – și Mihaela Sasarman de la Asociația Transcena au fost invitatele lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM”. Un copil a fost abuzat sexual de unul dintre colegii lui de clasă, în toaleta școlii. Copiii sunt în clasa a IV-a. De ce s-a ajuns aici și ce se poate face.
„Cazul a fost șocant și prin prisma vârstei copiilor, dar și prin prisma faptului că s-a întâmplat în incinta școlii. Teoretic, te gândești că așa ceva nu ar putea să se întâmple. Pe de altă parte, trebuie să fim destul de sinceri: chiar dacă descriem o realitate mai dură, aceste cazuri s-au mai repetat în școli și agresiunea a existat sub diverse forme, fie că a fost între colegi, fie că a fost chiar din partea unui adult al școlii. Eu interpretez această situație ca fiind cumva un rezultat firesc al nepăsării sistemului”, a explicat la Europa FM Andra Berceanu, director executiv FEPAL.
Ce a lipsit aici?
„Aici cred că a lipsit, în primul și în primul rând, mai ales că vorbim despre elevi de clasa a IV-a mă gândesc că ei ar trebui să aibă o legătură strânsă cu învățătorul sau învățătoarea pentru că stau în fiecare zi cu aceeași persoană și are ocazia să-i observe dincolo de transmiterea de conținut și de învățarea în sine – ar fi putut să observe. Mă gândesc că un copil de genul acesta ar da niște semne, un copil care e dispus să agreseze în felul acesta.
Apoi se ridică problema: de ce nu a auzit nimeni, de ce nu a intervenit nimeni – profesori de serviciu, pază. O soluție ar mai fi fost să fi existat camere audio-video în școli, dar știm că în școlile de stat nu prea se dau drumul, decât la examenele naționale”, a adăugat Andra Berceanu.
Mihaela Sasarman: „Educația adecvată și controlul procesului de formare inclusiv de formare morală, lipsește în cele mai multe cazuri și lipsește cu siguranță atunci când vedem copii care au comportamente de agresori”
„Fără îndoială că mulți dintre noi se ghidează după principiul că un copil este produsul părinților, dar și adulților cu care interacționează. Nu poți să pui vina pe un minor, mai ales la vârsta aceasta, și să spui că el este rău, ci dacă vreți, toate principiile pe care le respectăm în zilele noastre se bazează pe ideea că nu există nimeni care să se nască rău, ci că într-o mare măsură comportamente precum acestea sunt rezultatul lipsei de atenție din partea adulților combinat cu modele nepotrivite combinat cu experiențe cu copii care sunt un pic mai mari decât vârsta celui care are comportamente agresive. O multitudine de factori pe care un copil la vârsta aceea nu le poate gestiona astfel încât să controleze partea rea și să rămână cu o parte bună. Deci, cumva, educația adecvată și controlul procesului de formare, inclusiv de formare morală, lipsește în cele mai multe cazuri și lipsește cu siguranță atunci când vedem copii care au comportamente de agresori”, a explicat Mihaela Sasarman, Asociația Transcena, la Europa FM.
Andra Berceanu: „Vorbim despre un abuz sexual pe care ar fi trebuit să-l prevenim”
„Vorbim despre un abuz sexual pe care ar fi trebuit să-l prevenim. Acum, dacă am pedepsi părinții respectivi, tot nu am face prevenție. Toate aceste discuții despre sancțiuni și pedepse ne duc cumva în niște secole foarte trecute unde de educație aveau parte doar aristocrații.
Noi nu putem să aducem discuția în 2022 doar la nivelul acesta de <<părinții ar trebui>>. Eu nu am nicio problemă, la nivel personal, sunt de acord, dar părinții sunt diverse categorii sociale și atunci când noi ne gândim că toată baza este la părinți, practic ne-am luat mâna de pe un procent mare de copii și-i lăsăm ai nimănui. Și dacă suntem atât de egoiști, trebuie să ne gândim că noi, într-o țară și într-o societate, nu trăim în bule de părinți care pot și bule de copii care pot. Bunăstarea populației depinde de educație și de aceea s-a inventat sistem de educație, ca să intervină. Este un serviciu public care trebuie să intervină acolo unde familia nu poate.
În cazul de față, poate vorbim despre violența în familie. Noi nu știm ce se întâmplă acolo și nu știm de ce acest copil de 10 ani a crezut că poate să facă acest lucru și cum s-a dus cu gândul la acest lucru. La ce a fost expus, ce a văzut?”, a spus Andra Berceanu, director executiv FEPAL.
Cum îl putem ajuta pe un astfel de copil?
„Un copil care e interesat de lucruri interzise și care a început să se simtă special, să aibă o senzație mai specială când face lucruri interzise – când se bate, când împinge copiii, când răspunde profesorului, este un copil care are nevoie de o atenție și o prezență din partea adulților care să-i ofere siguranța că se poate trăi și altfel.
Ce spuneați mai devreme, doamna Berceanu, despre unii copii care nu au în familie modele și suport adecvat, fiind de acord cu ce spuneți, nu știu dacă școala poate să își asume această sarcină pentru că în prezent nu există programe și nu există abordarea prin care școala să vină și să spună copilul acesta are nevoie de mai multă atenție, are nevoie să stea mai mult cu un adult semnificativ, are nevoie să învețe de la cineva cum să-și ocupe atenția, cum să fie într-o viață interesantă fără să facă rău altcuiva.
Această modalitate de a aborda educația copiilor nu există. Profesorii nu au timp de nimic, sunt cu norma, cu lecțiile, cu hârtiile pe care trebuie să le completeze, iar consilierii sunt puțini. Întrebarea este cine ar putea să ia decizia să apară în școală programe complexe, multidimensionale, care să răspundă nevoilor acestor copii care sunt extrem de energetici, au văzut lucruri interzise, interesante în tot felul de locuri, au fost poate și ei victime la rândul lor și acum supraviețuiesc așa. Nu e vorba că nu există cum să abordezi asemenea cazuri. Este perfect posibil. Există în alte țări și alte școli aordări. La noi nu există”, a explicat Mihaela Sasarman.
Urmărește întreaga emisiune „Academia Europa FM” aici:
Sursa foto: Shutterstock
