Invitată la Interviurile Europa FM, Anca Dragu – ministrul Finanțelor, a spus că legea privind darea în plată reprezintă, probabil, un risc.
Actul normativ a trecut de Senat și așteaptă votul final în Camera Deputaților săptămâna viitoare. Din proiectul de lege a fost exclus programul Prima Casa, iar plafonul a fost majorat la 250.000 de euro, față de 150.000 cât era anterior.
Important este ca legea să se aplice celor care într-adevăr nu-și mai pot plăti ratele, a subliniat ministrul Finanțelor.
”Noi am considerat că legea are rost atât timp cât se uită la aspectele sociale, cât încearcă să ajute oamenii aflați în reală dificultate de a-și plăti aceste credite ipotecare. Dincolo de aceasta, probabil, într-adevăr, legea reprezintă un risc”, a spus Anca Dragu.
Totuși, de ce se arată oficialii atât de speriați de această lege, în condițiile în care băncile raportează profituri mari, iar rata neachitării ratelor este destul de mică?
”La programul Prima Casă, rata de neplată este foarte, foarte scăzută undeva la 0,04%. În general, creditele ipotecare au o rată de neplată destul de mică. Eu mă refer aici la creditul pentru o locuință. Comportamentul debitorului se modifică pe măsură ce creditul este de altă natură, creditul pentru a doua, a treia…a cincea casă. Renunță să mai plătească a cincea casă.”
În opinia sa, adoptarea unei asemenea legi creează psihologic un trend de neplată.
Desigur poate fi vorba și de un hazard moral aici”, a precizat Anca Dragu.
Mugur Isărescu: BNR a identificat un risc sistemic intern sever
Reacția Ancăi Dragu vine după ce guvernatorul Băncii Naționale a criticat din nou legea privind darea în plată, proiect ce așteaptă săptămâna viitoare votul final în Parlament.
Mugur Isărescu susține că BNR a identificat pentru prima dată, cităm, un risc sistemic intern sever din cauza legilor care reglementează domeniul financiar-bancar.
Guvernatorul afirmă că legea, în cea mai recentă formă adoptată, nu rezolva problema retroactivității.
Cu alte cuvinte, Mugur Isărescu nu e de acord cA legea să se aplice și contractelor în derulare.
“În ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin intervenţia în contractul dintre bănci şi clienţi. Una dintre ele este Legea dării în plată, iar în ultima formă adoptată sunt amendamente care corectează o parte din elementele semnalate, dar rămâne chestiunea de fond, pe care o reprezintă retroactivitatea, care se menţine, dar şi stabilitatea şi credibilitatea cadrului legislativ“, a afirmat Isărescu la deschiderea conferinţei de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.
El a punctat că studiul din acest an cuprinde două riscuri noi, pe lângă cele şase incluse în rapoartele anterioare, respectiv un risc sistemic sever intern şi un risc sistemic ridicat extern, acesta din urmă vizând posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Isărescu a subliniat că BNR a decis să considere că toate propunerile privind cadrul legislativ în domeniul financiar-bancar se concentrează într-un risc sistemic sever.
“Am luat această decizie pentru că ştim că există şi alte iniţiative legislative care afectează stabilitatea. Putem considera că este un an electoral şi astfel de iniţiative apar, dar problema de fond rămâne”, a punctat guvernatorul băncii centrale.
El a arătat că România a realizat în ultimii 26 de ani reforme structurale ample, a construit o piaţă funcţională, s-a deschis către investiţii şi a transpus aquis-ul comunitar, însă aceste reforme s-au dovedit că nu sunt ireversibile, iniţiativele legislative recente dovedind această teorie.
“Asta ne dă dreptul să arătăm cât de riscante sunt aceste iniţiative, riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele economiei de piaţă, să creeze instabilitate, incertitudine, cu toată suita de probleme care derivă de aici”, a adăugat şeful BNR.
