„Nu am mai văzut niciodată așa ceva!”, „Lucrurile s-au schimbat!”, „Niciodată nu a fost atât de cald, atât de multe zile la rând!” sau „Niciodată pământul nu a fost așa de uscat!” – vorbe pe care le-am auzit frecvent în această vară. O cunoștință povestea că, în ultimii 15 ani – de când s-a mutat din București, într-o zonă mai răcoroasă, de deal – întotdeauna, peste noapte, se înveleau cu o pilotă, subțire – ce-i drept.
„Începem să credem și noi că ceva rău se întâmplă cu clima” / „A mai plouat, dar nu ne mai aducem aminte când s-a întâmplat, iar cantitatea de apa a fost neglijabilă” / „[…] trebuie să ne pregătim pentru… Pentru ce?”
„De multe ori nici nu deschideam fereastra în nopțile de vară. Dar ceea ce se întamplă acum este altceva. Ziua este atât de cald încât începem să ne gândim dacă nu ar fi nevoie de o instalație de aer condiționat. Noaptea, începând din iunie, am dormit cu ferestrele deschise și nu ne-am mai învelit cu pilote, ci cu cearceafuri ușoare, mai ales spre dimineață. Începem să credem și noi că ceva rău se întâmplă cu clima. Iarna trecută a nins doar o singură dată, câțiva centimetri, care s-au topit până la ora prânzului. Nu plouă. Zile nesfârșite, una după alta, cu un soare pe care încă nu l-am cunoscut atât de fierbinte. Pe cer, doar câțiva nori. Nici o pală de vânt. Zile în șir. A mai plouat, dar nu ne mai aducem aminte când s-a întâmplat, iar cantitatea de apă a fost neglijabilă. Ziua avem întreuruperi la apa curentă. Trebuia mereu să ne facem provizii. Să fie vorba doar de o excepție? Auzim că și în alte locuri e la fel. De pildă, nu știm ca, vreodată, la Predeal, la 1000 de metri altitudine, să se fi înregistrat 30 de grade. Dacă nu e doar o excepție, trebuie să ne pregătim pentru… Pentru ce?”- se întreabă cunoștința mea, Anton Popescu, pe Facebook.
Fizicianul Bogdan Antonescu, specializat în Fizica Atmosferei: „O să observăm mai puține furtuni cu grindină în anumite regiuni, dar – atunci când se vor produce – grindina va fi de mai mari dimensiuni”
Am pus această întrebare fizicianului Bogdan Antonescu, specializat în Fizica Atmosferei: Pentru ce și cum trebuie să ne pregătim?
„Pe măsură ce temperatura medie globală crește și caracteristicile fenomenelor extreme se schimbă pe termen lung. Un exemplu ar fi clar partea legată de valul de căldură. Valurile de căldură devin mai intense, deci temperatura în timpul unui val de căldură este din ce în ce mai ridicată. Devin mai frecvente și cu durată mai mare față de acum 10- 20 de ani. Acesta este fenomenul care o să aibă în continuare – și are deja și pe termen lung- un impact și mai mare în Europa. Și apoi, este partea legată de schimbările în caracteristicile pentru anumite fenomene severe legate de furtuni. De exemplu, pentru grindina de mari dimensiuni, avem deja un indiciu că, pe termen lung, odată cu creșterea temperaturilor, o să observăm mai puține furtuni cu grindină în anumite regiuni, dar – atunci când se vor produce – grindina va fi de mai mari dimensiuni, comparativ cu situația actuală”, a explicat pentru Europa FM fizicianul Bogdan Antonescu, specializat în Fizica Atmosferei.
Vara anului 2024, cea mai caldă înregistrată vreodată pe Pământ
Climatologii au tras linie zilele trecute și au concluzionat că vara anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată pe Pământ. Iar pentru prima dată, lumea s-a încălzit cu 1,5 grade față de perioada preindustrială.
Este foarte probabil – spun specialiștii de la Serviciul European pentru Climă Copernicus – ca întreg anul 2024 să devină cel mai cald înregistrat vreodată de omenire. Până acum, au fost depășite toate recordurile stabilite la nivel global, nu mai devreme de anul trecut.
Am vorbit, pe rând, despre cea mai călduroasă lună iunie, despre cel mai timpuriu cod roșu de caniculă – înregistrat pe 21 iunie 2024 – de când sunt emise codurile pe culori – din anul 2006 – sau despre cea mai lungă perioadă cu temperaturi de peste 37 de grade celsius.
Fizicianul Bogdan Antonescu, specializat în Fizica Atmosferei: „Am avut recorduri de temperatură începând din mai anul trecut până în prezent, cu o singură excepție, luna iulie. Deci suntem într-o perioadă cu valori foarte ridicate ale temperaturii și nu numai în aer, dar și la nivelul mării – temperatura la suprafața apei. Și de aici tot felul de fenomene care au apărut”.
Efectele nu au întârziat: Inundațiile de pe litoral de la finalul lunii august 2024. Fizicianul Bogdan Antonescu: „E pentru prima dată, în România, când putem să spunem că avem un fenomen care a fost puternic influențat de schimbările climatice”
„Cum să nu… ne-am speriat! A fost apă până la jumătate și când am ieșit afară am intrat în panică, nu știam ce să facem. A pornit toată apa în casă. Soțul a ieșit pe geam”, au povestit pentru Europa FM câțiva sinistrați în urma inundațiilor din sudul Litoralului.
„Gunoaie, o grămadă de gunoaie mi-a adus apa în casă. Ce să mai salvez aici…”, a spus un bărbat.
Întrebat unde o să doarmă, acesta a spus : „La prieteni. Toată familia, la prieteni”.
Fizicianul Bogdan Antonescu spune că furtuna care a devastat plajele la sfârșitul lunii august a fost foarte clar ca efect al schimbărilor climatice.
„E pentru prima dată, în România, când putem să spunem că avem un fenomen care a fost puternic influențat de schimbările climatice. Pentru că imediat după încetarea evenimentului a fost realizat un studiu și avem capacitatea în prezent să atribuim anumite fenomene care sunt la scară mare, cum ar fi precipitațiile intense care produc inundații, și să vedem care a fost diferența de la ce se întâmpla în mod normal în zona respectivă și care a fost contribuția de la schimbările climatice. Deci acel fenomen, intensificarea lui, a fost mai mare datorită schimbărilor climatice”, a explicat la Europa FM fizicianul Bogdan Antonescu.
Seceta: „La grâu, în general, s-a obținut o producție medie de 4.000-4.500 de kilograme. Și într-un an normal, pe zona noastră se ating 6.500 de kilograme”
Seceta a fost, apoi, probabil cel mai vizibil și cel mai important efect al celei mai fierbinți veri. Agricultorii s-au plâns că vor avea pierderi importante. Câmpuri întregi s-au uscat. Mai ales acolo unde sistemul de irigații nu mai există.
„Sistemul nostru de irigații de la Răsmirești, până la Călărași, unde mergea, e distrus tot. Să se refacă sistemul de irigații. Totul este paragină. Au mai rămas canalul și stațiile, dar nu mai sunt îngrijite. Totul s-a furat. În 96 mai funcționa. După aia s-a distrus tot”, ne-au spus câțiva localnici din comuna Daia, județul Giurgiu.
Potrivit Ministerului Agriculturii, aproape 2 milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă, din culturile de primăvară. Nici culturile de toamnă – grâu și rapiță – nu au scăpat de secetă.
Circa 100.000 de hectare au fost afectate de lipsa precipitațiilor
„Cum ne afectează seceta? Ne afectează pentru că n-avem nimic în grădină, de fapt. N-avem o roșie, n-avem un ardei, n-avem nimic. Adică noi punem pentru consum. Dar sunt afectate, zici că ai pus fierul de călcat, pe ele, așa sunt arse toate”, povestește un localnic.
„În comuna Unirea – Județul Călărași, e deja instalată secetă pedologică extremă. La grâu, în general, s-a obținut o producție medie de 4.000-4.500 de kilograme. Și într-un an normal, pe zona noastră se ating 6.500 de kilograme”, îmi spune un fermier din Județul Călărași.
„Nu sunt sisteme de irigații, doar dacă fiecare fermier a reușit să-și autorizeze câteva foraje și să-și extragă de acolo apă pentru irigații, prin propriile forțe. Altfel vorbind, există un sistem de irigații centralizat, coordonat de ANIF, dar care este într-o stare de degradare avansată. Sistemele de pompare funcționează, însă apa nu ajunge decât pe canalul principal. Iar de acolo nu poți iriga foarte mult, decât suprafețele în imediată apropiere a canalului”, mai spune fermierul.
Într-o fotografie trimisă de corespondentul Europa FM la Arad, Ciprian Boițiu, apare un fermier care bagă mâna într-o crăpătură din pământul uscat, tocmai pentru a arăta cât de gravă este situația.
Sursa foto: Ciprian Boițiu
Ce spun viticultorii despre seceta din 2024
Viticultorii spun, la rândul lor, că anul acesta producțiile de struguri vor fi la jumătate față de anul trecut, în condițiile în care nici 2023 nu a fost un an prea bun. Iar cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești au încercat în ultimii ani să creeze un soi rezistent la secetă, dar până acum nu au reușit, spune directorul Cătălin Toader: „Încercăm să altoim și să facem soiuri mai rezistente la secetă, dar seceta e prea acutizată. Nu sunt soiuri care să reziste și să îndeplinească condițiile de maturitate”.
Pe de altă parte, însă, calitatea strugurilor e bună, adică au un conținut ridicat de zaharuri, ceea ce înseamnă că sunt toate premisele ca vinul din producția 2024 să fie unul bun.
Adrian Negrescu, analist economic: „N-am ajutat fermierii să-și cumpere niște semințe rezistente la secetă, n-am reușit să ieșim din această ecuație a secetei, continuând să funcționăm cu o agricultură meteosensibilă, o agricultură demnă de evul-mediu”
„E o expresie la români: să-ți faci iarna car și vara sanie, adică să te pregătești pentru noul sezon”, spune analistul economic Adrian Negrescu. „Uitați-vă cum ne-a prins din nou nepregătiți această secetă cu care ne-am confruntat în această vară. Iarăși a trebuit să alocăm de la bugetul de stat o mulțime de bani pentru a acoperi pagubele agriculturilor, pentru că n-am luat la timp niște măsuri de creștere a suprafețelor irigabile, n-am ajutat fermierii să-și cumpere niște semințe rezistente la secetă, n-am reușit să ieșim din această ecuație a secetei, continuând să funcționăm cu o agricultură meteosensibilă, o agricultură demnă de evul-mediu. Doar slujbele acelea antisecetă făcute de preoți poate au ajutat în unele zone. În rest, din păcate, această perioadă ne-a arătat cât suntem de vulnerabili”, a mai spus analistul economic Adrian Negrescu.
Urmare a secetei prelungite, e de așteptat ca prețurile alimentelor, în special al uleiului de floarea-soarelui, să crească în acest an. Unele prețuri au crescut deja – spune pentru Europa FM analistul economic, Adrian Negrescu.
„Mare parte din culturi sunt calamitate. Oferta de roșii, de legume de sezon, de toamnă, este una foarte, foarte mică, iar prețurile sunt foarte mari. Gândiți-vă că, pentru mulți dintre români, să-și pună niște legume la borcan, să-și facă zacuscă, a devenit o adevărată misiune imposibilă”, a mai spus Adrian Negrescu.
Seceta s-a simțit și pe munte: Trasee care altădată erau traversate de izvoare, sunt acum secate total
Liliana Nicolae, Europa FM: Cum se simte seceta pe munte? Cum a fost vara asta pe munte?
Păstor: „Rău. Rău. Nu e mâncare, nu e apă pentru animale”.
Liliana Nicolae, Europa FM: Ce izvoare știți care au secat aici pe munte?
Păstor: „Cam toate. Nu mai e nici un izvor la care să curgă apă, să putem să bem. Aici e un izvor cu o cruce de metal care și ăla-i secat. În rest, nu mai e nimic”.
Liliana Nicolae, Europa FM: Și în condițiile astea, cum v-ați descurcat? Acum aveți apă cu dumneavoastră?
Păstor: „Noi avem apă la noi. La stână avem un izvor pe care îl îngrijim, îl mai protejăm și avem apă pe munte”.
Liliana Nicolae, Europa FM: Și-i foarte cald și pe munte anul ăsta?
Păstor: „Da. Ploaie puțină. Acum… cum vrea Dumnezeu” – a spus un păstor pe care l-am întâlnit în munții Bucegi, în apropiere de Cabana Diham.
Sursa foto: Liliana Nicolae / Europa FM
Fenomene meteo extreme: La sfârșitul lunii august 2024, România era împărțită între inundații și secetă
În Dobrogea se înregistraseră, în două zile, precipitații însemnate. Au căzut, la sfârșitul lunii august, și peste 75 de litri pe metrul pătrat. Este cazul localităților Tuzla și Nuntași. În localitatea 23 August s-au înregistrat 90 de litri pe metrul pătrat, fiind emise mai multe coduri, inclusiv roșu. „A fost instituit codul roșu, acesta va afecta râurile din partea de sud-est a județului Constanța, la sud de canalul Dunăre-Marea Neagră”.
Între timp, în zona Moldovei seceta s-a acutizat
Unele râuri au secat pe porțiuni întregi, iar peste 700 de localități au fost afectate de secetă. Restricții au fost în 650 de localități. 268 au fost numai din județul Botoșani. În cele mai multe s-a adus apă cu cisternele: „În continuare facem apel la o folosire rațională a apei, să stocăm inclusiv apa de ploaie, pentru că și aceasta poate fi folosită pentru udatul grădinilor sau al plantelor, sau pentru adăpatul animalelor” – era mesajul transmis de Ana Maria Agiu de la Apele Române.
Pe râurile Sabar, Bahlui și Miletin avem secțiuni care sunt și acum secate: „Localitățile cele mai afectate sunt cele din regiunea Moldovei”, a mai spus Ana Maria Agiu .
Autoritățile au recomandat frecvent folosirea rațională a apei astfel încât apa de băut să ajungă pentru toți.
Acolo unde a fost posibil, populația a fost îndemnată să stocheze apa de ploaie și să o folosească pentru activitățile casnice.
„Avem 421 de localități care au sistem centralizat de alimentare cu apă, dar alimentarea se face într-un anumit interval orar. În același timp, vorbim de foarte multe fântâni secate în care deficitul de apă se resimte din cauza lipsei de precipitații din ultima perioadă”, spunea Ana Maria Agiu.
Lacuri întregi sau bălți au secat. Un exemplu este Lacul Comana, de lângă București
„Ce s-a întâmplat cu lacul din Comana este un efect al schimbărilor climatice. Consecința schimbărilor climatice este seceta, care din an în an este din ce în ce mai intensă. Și din cauza secetei, evaporarea face ca acest fenomen să apară. Vorbim de o suprafață mică din Balta Comana, dar este un semnal de alarmă și trebuie luate măsuri”, spune șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan.
Sursa foto: Garda de Mediu
Vara aceasta a adus în România mai multe incendii de vegetație decât de obicei
Mare parte din incendiile de vegetație au fost în zone greu accesibile. Am avut păduri care au ars zile în șir, focul fiind stins cu ajutorul elicopterelor. În luna iunie, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, numărul de incendii de vegetație s-a triplat comparativ cu aceeași lună, anul trecut. Potrivit instituției, avem de-a face cu un record din acest punct de vedere. Îngrijorător este că cele mai multe incendii au fost provocate intenționat – spun autoritățile de Mediu.
Vara pe Calea ferată: Restricții de viteză și întârzieri
Au mai fost, apoi, trenurile blocate si întârzieri cu orele.
„Din păcate, în România, totdeauna vara este foarte cald, iar iarna este rece. Și atunci, șinele sunt primele care suferă. Suferă șina, suferă și mersul de tren. Vara, fiind foarte cald, s-a ajuns și la 80 de grade la nivelul șinei. Atunci a venit recomandarea de la CFR Infrastructură să se reducă puternic mersul trenurilor, de la 160, cu până la 50 de kilometri pe oră, pentru că nu rezistă șina”, transmite CFR.
CFR-ul recomanda prin purtătoarea de cuvânt, Ada Mezeșan: „Eu știu de când eram mică, și m-a învățat mama, când plecam prin trasee prin țară, să ne luăm apă după noi. E un lucru elementar. De aceea, noi rugăm călătorii să nu uite să-și ia apa și medicamentele de care au nevoie.”
Sursa foto: IGSU
Temperatura și economia.
Adrian Negrescu, analist economic: „Prețurile la energie, pentru România, au fost până la cer. Am fost pe primul loc, cu cele mai mari prețuri de import la energie„
De obicei, iarna ne prindea nepregătiți. Acum, din cauza temperaturilor ridicate, înregistrate multe zile la rând, s-a dovedit că nici pentru vară nu suntem atât de pregătiți pe cât ar trebui. Am avut parte de întreruperi ale furnizării energiei electrice, inclusiv la spitale, iar rețelele naționale nu au făcut față unui consum mai mare de energie.
Analistul economic Adrian Negrescu: „A fost o vară incendiară la propriu, din această perspectivă. Prețurile la energie pentru România au fost până la cer. Am fost pe primul loc, cu cele mai mari prețuri de import la energie. Pentru că, din păcate, din producția internă nu am putut să facem față consumului – dublu față de o perioadă normală. Această vară a evidențiat găurile masive din sistemul energetic național, faptul că rețelele de energie nu fac față unui consum ridicat de energie și e nevoie de investiții în rețelele de transport a energiei. Ne-a mai dovedit această vară că nu suntem pregătiți pentru un consum foarte mare de energie. Acest lucru se vede inclusiv atunci când oamenii dau drumul la aer condiționat.”
Unele companii au avut de pierdut de pe urma caniculei prelungite și a temperaturilor ridicate, altele au avut de câștigat
„Au fost unii câștigători, mai ales firmele care produc băuturi răcoritoare, care asigură servicii de instalări pentru aparate de aer condiționat, care vând astfel de aparate. Unii au făcut profituri foarte bune în această perioadă, dar alții au avut de suferit de pe urma acestei călduri cumplite care a cuprins România. Am avut săptămâni la rând cu 40 de grade Celsius. Gândiți-vă numai la sectorul construcțiilor, unde activitatea a fost suspendată pe mare parte dintre șantiere, pentru că nu s-a putut lucra pe 40 de grade celsius. Asta înseamnă pierderi financiare pentru constructori. Inclusiv în zonele cu foc continuu, industria grea, sectorul manufacturier – și acolo s-au impus măsuri de restricționare a activității, mai ales acolo unde nu existau aparate de aer condiționat. Firmele au cheltuit mai mult pentru facturile la energie. Mulți au trimis oamenii să lucreze de acasă în această perioadă. S-a redus foarte mult transportul. Transportul de călători, de mărfuri”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Ce ar trebui să facă autoritățile – având în vedere că mulți climatologi prevăd că, de acum, verile vor fi fierbinți, lungi și secetoase?
Analistul Adrian Negrescu: „Să nu uităm că vine anul viitor, când începând cu luna aprilie se vor ridica toate plafoanele de preț la energie, la gaze. Din această perspectivă, nici acum, când mai sunt doar câteva luni, nu știm ce se va întâmpla, nu avem o strategie concretă: cum îi protejăm pe oamenii vulnerabili, pe cei care nu pot plăti facturile liberalizate, care vor urma începând cu luna aprilie. Iată, de aceea zic că trebuie să fim mai atenți și mai coerenți în a construi, practic, programe care să susțină economia, să susțină puterea de cumpărare”.
Fizicianul Bogdan Antonescu: „Să avem prognoze mult mai bune decât în prezent și prognoze care, de exemplu, ar putea să fie dedicate pentru anumite categorii de populație. Către vârstnici, de exemplu, ei fiind o parte a populației vulnerabile. Apoi, partea de fenomene extreme: ne vom lovi în viitor de astfel de furtuni, în particular în sudul României, și atunci trebuie să luăm în considerare – atunci când construim sau dezvoltăm orașele, de exemplu – partea de canalizare. Un exemplu foarte clar este și faptul că acum avem furtuni care produc mult mai multe precipitații decât în trecut, vântul devine din ce în ce mai intens”.
Liliana Nicolae, Europa FM: Și oamenii simpli ce pot să facă? Ei cum pot să se pregătească?
Fizicianul Bogdan Antonescu: „A trebuit să fie cumva și o educare mai bună a populației. Pentru că, de exemplu, noi nu știm ce să facem , de exemplu, când avem de-a face cu o tornadă. Pentru că nu am avut în trecut astfel de fenomene. Ele s-ar putea să fie influențate de schimbările climatice, să vedem în viitor astfel de furtuni violente. Și atunci ar trebui să explicăm oamenilor mai clar ce ar trebui să facă. E adevărat, noi avem aceste Ro-Alert, dar poate ar fi mai bine să le explicăm mai clar ce ar trebui să facă, în detaliu, atunci când primesc un astfel de mesaj Ro-Alert. Apoi este și partea de educare legată de schimbările climatice, să înțelegem faptul că schimbările climatice au un efect deja în viața de zi cu zi să că nu se vor petrece peste 50 sau 100 de ani”.
Vara recordurilor în meteorologie nu a marcat doar România
Dar, vara recordurilor în meteorologie nu a fost doar în România. Întreaga planetă a simțit creșterea temperaturilor.
Un număr fără precedent de 15 recorduri naționale de căldură au fost doborâte de la începutul acestui an, în diferite locuri de pe pământ, pe măsură ce fenomenele meteorologice extreme au devenit din ce în ce mai frecvente.
Alte 130 de recorduri naționale lunare de temperatură au fost, de asemenea, depășite, împreună cu zeci de mii de maxime locale înregistrate la stațiile de monitorizare din Arctica până în Pacificul de Sud – potrivit Serviciul Copernicus privind schimbările climatice.
Sursa colaj foto: Inquam Photos / George Călin, Alex Nicodim | Europa FM / Ciprian Boițiu
