Ioana Ene Dogioiu și Conf. Univ. Dr. Armand Goșu, analist al spațiului ex-sovietic, discută la Piața Victoriei, pe Europa FM, despre rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, acolo unde Maia Sandu și Igor Dodon au primit cele mai multe dintre voturile alegătorilor.
„Nu e prima dată când Republica Moldova m-a prins pe picior greșit. M-a păcălit, nu mă așteptam, mă așteptam la o confirmare a sondajelor de opinie, care spuneau că Dodon și Maia Sandu vor fi în turul doi și că Dodon sigur se va plasa în fața Maiei Sandu între 5 și 10 procente”, a declarat invitatul Ioanei Ene Dogioiu.
Cu toate acestea, erau semnale că partidul Maiei Sandu a va câștiga electorat în plus pe ultima sută de metri, grației campaniei electorale, susține analistul. În plus, diaspora s-a mobilizat exrtrrem de mult, ceea ce a făcut ca Maia Sandu să se clasese peste Dodon după primul tur.
Astfel, Maia Sandu pornește drept favorită la câștigarea turului doi, susține Conf. Univ. Dr. Armand Goșu:
„Eu cred că are prima șansă și în turul al doilea pentru că, în mod neașteptat, s-a creat o dinamică cu totul specială, care o transformă pe Maia Sandu în candidatul cu cele mai mari șanse în acest moment. (…) S-a văzut acum că electoratul a fost capabil să o împingă în poziție fruntașă.”
În schimb, Maia Sandu va avea nevoie de aliați, spune analistul la Piața Victoriei. Unul dintre aceștia ar putea fi Renato Usatîi.
„Nici Usatîi poate nu știe ce are în cap, e un om al emoțiilor, (…) dar dacă ne uităm pe campania lui electorală vedem că vreme de două luni de zile l-a atact pe Dodon. (…) E greu pentru electoratul lui Usatîi, care a primit vreme de două luni mesaje anti-Dodon să iasă în turul doi să voteze cu Dodon.”
O viziune comună a lui Usatîi și a Maiei Sandu este dizolvarea Parlamentului, însă acest lucru este mai greu de obținut în Republica Moldova, a explicat Conf. Univ. Dr. Armand Goșu:
„În primul rând, în Moldova, chiar dacă un președinte e ales de popor, atribuțiile lui sunt destul de modeste. (…) Republica Moldova este o republică parlamentară, cu un președinte care are atribuții foarte mici, care a fost transformată într-o republică semi-prezidențială cu un președinte ales de întregul electoral de către Plahotniuc, ca să iasă dintr-o criză politică în 2016, în momentul în care el a vrut să ajungă prim-ministru. El nu a modificat și prerogativele președintelui, a modificat doar felul în care este ales președintele. (…) Maia Sandu are un număr de 16 deputați, din 101 e prea puțin ca să obții alegeri anticipate, dar ea, ajungând în fotoliul de președinte, ar putea crea o dinamică în societate încât, sub presiune foarte mare, Parlamentul sau celelalte partide să meargă la o soluție de dizolvare a Parlamentului.
În plus, Maia Sandu are nevoie de susținerea altor politicieni, cum ar fi Andrei Năstase, însă acest lucru este puțin probabil, mai ales că și acesta a candidat la alegerile prezidențiale.
„Eu cred că în acest moment și-a epuizat potențialul acea alianță. A fost o alianță de conjuctură, obiectivul principal a fost înlăturarea lui Plahotniuc de la putere. Animozitățile dintre lideri și-a spus cuvântul. (…) Andrei Năstase are o problemă de imagine, a fost văzut ca principalul lider politic anti-Plahotniuc din Republica Moldova. Din moment ce Plahotniuc nu există, el treuie să se rebrand-uiască”, a mai spus Conf. Univ. Dr. Armand Goșu.
O posibilă alianță cu unioniștii ar ajuta-o pe Maia Sandu, dar nici aici lucrurile nu stau prea bine, este de părere analistul spațiului exsovietic:
„Prin adversitatea față de Dodon și totuși conștiința faptului că e o șansă nesperată poziția Maiei Sandu, unioniștii, după acest rezultat, trebuie să intre și ei în revizie. Curentul unionist e mai mult de 3-4%. Cu un buchet de lideri adunați în fruntea unui program și a unui președinte carismatic, ar putea trece de 20%. Maia Sandu are un electorat limitat, ea și Năstase împreună se duc undeva la 40%, dar ei au nevoie ca de aer încă de 15-20%. Ori, doar unioniștii pot să aibă acești 15-20% și, alăturându-se Maiei Sandu, poți reface proiectul politic inițial din 2009-2010.”
Urmăriți în continuare emisiunea integrală:
