Capitala României găzduiește, pe 29 și 30 noiembrie, Reuniunea Miniștrilor de Externe din statele NATO, cea mai importantă întâlnire din cadrul Alianței organizată la noi de după Summitul NATO de la București, în 2008. Agenda reuniunii se va axa în principal pe războiul din Ucraina și efectele sale, iar înainte de cele două zile de discuții jurnalistul Europa FM Anca Grădinaru a obținut un interviu în exclusivitate cu ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.
Este primul interviu oferit de Ambasadorul României la NATO în această calitate și vine la câteva săptămâni după ce a fost într-o vizită, puțin mediatizată, la Kiev, Bucha și Hostomel.
Totodată, a fost oficialul român care, după ce o rachetă a Ucrainei a căzut în Polonia, a intrat în ședința NATO, organizată de urgență, în miez de noapte, la Cartierul General de la Bruxelles.
Redăm în continuare interviul integral:
Anca Grădinaru: Excelența voastră, domnule ambasador Dan Neculăescu, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat să ne acordați acest interviu înaintea Reuniunii Miniștrilor de Externe din statele NATO care va avea loc la București pe 29 și 30 noiembrie. Este pentru prima oară când România organizează o asemenea reuniune, e cea mai importantă după Summitul NATO organizat de țara noastră la București în 2008. Principalul subiect pe agendă va fi, după cum știm, situația din Ucraina.
V-aș propune să începem acest interviu cu situația dramatică din țara vecină, asta și pentru că v-ați întors recent de la Kiev, unde ați fost alături de alți ambasadori NATO.
În mare parte din Ucraina acum nu este curent electric, nu este căldură, nu este apă potabilă, sunt 0 grade Celsius, sau chiar mai puțin în unele regiuni, oamenii mor. E o situație dramatică din cauza bombardamentelor din Ucraina și în Republica Moldova și va fi un subiect pe agenda Reuniunii și situația de acolo.
V-aș întreba mai întâi ce v-au spus personal liderii ucraineni și ce v-ați spus dumneavoastră înșivă, poate pe drumul înapoi către casă sau către cartierul general NATO unde lucrați ca ambasador al României?
Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO: Bună ziua! Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. E o întrebare foarte bună și am să încerc să vă răspund cât mai amplu pentru că această vizită, pe care am efectuat-o alături de un grup de ambasadori la Kiev, a fost importantă din toate punctele de vedere. Vreau să vă spun că obiectivul pe care l-am urmărit acolo a fost tocmai să vedem la fața locului ce se întâmplă și care este situația de securitate. În general, diplomații stau de foarte multe ori în birou și nu văd la fața locului ce se întâmplă așa că vizita asta a 10 ambasadori NATO a avut tocmai acest obiectiv: de a vedea cum se simte agresiunea Rusiei.
Și, nu vă ascund, un alt obiectiv important al vizitei noastre a fost să arătăm solidaritatea față de Ucraina. Este foarte important în aceste momente ca Aliații și, în special, statele care sunt vecine Ucrainei să exprime această solidaritate și acest sprijin. Vizita a fost interesantă și am să fiu cât mai clar în a transmite câteva mesaje care mi-au fost transmise de partea ucraineană și pe care le-am văzut la fața locului. În primul rând, vreau să vă spun că am văzut autorități ucrainene preocupate să repare cât mai repede infrastructura critică distrusă de bombardamente. Este o acțiune destul de dificilă pentru că piese nu există, așa că sistemul cedează, așa cum și dumneavoastră ați spus…
Anca Grădinaru: Sistemul energetic, în primul rând.
Dan Neculăescu: Da, sistemul energetic, afectând foarte multe dimensiuni, inclusiv cea de reziliență umană. Este foarte dificil să-ți trăiești viața într-un oraș sub asediu în care nu ai apă, nu ai căldură și în care oricând poate cădea o rachetă sau o dronă. Este un lucru pe care l-am simțit în prima clipă după ce ne-am dat jos din tren. Ce-am mai găsit la Kiev? Am să vă spun că am găsit autorități și o populație care doresc să continue lupta. Populație care este determinată să închidă această agresiune rusească și să-și recapete teritoriile care îi aparțin.
„Un alt aspect pe care l-am constatat la Kiev este apartenența populației și a autorităților la marea familie europeană. Au convingerea că luptă pentru Europa. Au convingerea că luptă pentru libertatea Europei”
Anca Grădinaru: Inclusiv Crimeea, se pare.
Dan Neculăescu: Toate teritoriile care îi aparțin. Acesta a fost mesajul pe care l-am primit, asta a fost percepția pe care am avut-o pe străzi. E drept, nu am avut foarte mult timp, dar am putut interacționa și am văzut această dorință de a lupta. Și de a câștiga înapoi teritoriul național care le aparține.
Anca Grădinaru: Deci, o primă concluzie ar fi că războiul nu se poate opri acum.
Dan Neculăescu: Putem să spunem și așa, dar nu aș intra la concluzii în acest moment și vă voi spune ulterior și de ce. Un alt aspect pe care l-am constatat la Kiev este apartenența populației și a autorităților la marea familie europeană. Au convingerea că luptă pentru Europa. Au convingerea că luptă pentru libertatea Europei. Este o percepție pe care o au și care cumva ne-a impresionat pentru că arată dorința lor de a face parte din această familie europeană. Asta ne-au și spus, de altfel, vrem să ne integrăm în UE și în NATO. În consecință, au fost momente destul de emoționante pentru că am vizitat inclusiv aeroportul din Hostomel unde a avut loc un asalt rusesc…
Anca Grădinaru: Unul dintre primele, și cele mai dure…
Dan Neculăescu: Am vizitat Bucha, Irpin. Au încercat și au reușit, în mare parte, să repare urmările războiului, dar ele încă sunt vizibile. Și sunt terifiante. Să le vezi la fața locului, pe o ploaie rece, într-o zi întunecată, este emoționant. Dar acesta a fost și obiectivul nostru. Să vedem la fața locului despre ce vorbim. Că e ușor să vorbești de la distanță dar când ajungi acolo vezi, te lovește realitatea.
„România a fost foarte bine primită acolo, în acel grup. România era printre statele despre care se știa la Kiev că ajută Ucraina”
Anca Grădinaru: E ceva ce vă revine în minte din ceea ce ați văzut la Bucha, unde a fost un masacru incredibil, sau din ce ați văzut la Hostomel?
Dan Neculăescu: E un lucru interesant: terenurile pentru copii sunt repopulate cu jucării, după ce odinioară acestea au fost scena unor crime de nedescris.
Anca Grădinaru: Au pus ucrainenii jucării acolo?
Dan Neculăescu: Au revenit și au pus jucării și încearcă să repare locul ca și când nimic nu a fost. E destul de emoționant și destul de dificil de a măsura sentimental lucrurile acestea.
România a fost foarte bine primită acolo, în acel grup. În toate întâlnirile pe care le-am avut la oficiul vicepremierului pentru integrare europeană și euroatlantică, la administrația prezidențială, cu diverși cetățeni, România era printre statele despre care se știa la Kiev că ajută Ucraina. Și a fost o recunoștință și o mare bucurie pentru mine să văd că acele imagini cu refugiații ucraineni care au fost atât de bine primiți de societatea noastră, de cetățeni, de români, chiar de autorități, au avut un impact deosebit la Kiev.
„Am fost mândru și foarte bucuros să văd că, din proprie inițiativă, partea ucraineană de la toate nivelurile și din toate sferele ne-a confirmat că România este un stat prieten”
Anca Grădinaru: Poate nu știe toată lumea, au intrat în România peste 2 milioane de ucraineni. E drept că au rămas mai puțin de o sută de mii, dar cei care au venit, când au venit au fost primiți bine. De asemenea, conform ultimelor cifre oficiale, avem zeci de milioane de tone de cereale exportate din Ucraina prin România, sub diverse forme: pe Dunăre, pe Marea Neagră, pe culoarele solidarității create de Uniunea Europeană terestru…
Dan Neculăescu: Așa este. Vedeți, atunci când au fost menționate aceste fapte bune pe care România le face în sprijinul Ucrainei e greu să nu fii mândru, să nu fii bucuros. Nu aș spune că pentru toți cei prezenți au fost aceleași cuvinte, dar nu asta este ideea. Nu vorbim despre o competiție aici. Am fost mândru și foarte bucuros să văd că, din proprie inițiativă, partea ucraineană de la toate nivelurile și din toate sferele ne-a confirmat că România este un stat prieten.
Anca Grădinaru: Liderii de la Kiev au spus tot timpul că sunt mulțumiți cu felul în care România ajută. Autoritățile de la noi, liderii noștri politici s-au ferit întotdeauna să spună dacă România ajută sau nu militar Ucraina. Ucraina spune însă că este mulțumită de ce primește din partea României, dar insistă către țările membre NATO, țările Uniunii Europene, oricine nu acceptă atacarea nejustificată a unui popor să trimită arme grele, să continue lupta, cât mai multe, cât mai bune ca să poată face față războiului început de Rusia. Ce v-au spus liderii de la Kiev? Care sunt nevoile concrete și, din aceste nevoi, cât poate furniza Occidentul reunit în acea platformă Rammstein (țări care donează echipamente militare Ucrainei)?
Dan Neculăescu: La Kiev preocuparea principală, în momentul când noi am ajuns, a fost reparația sistemului energetic, capacitatea Ucrainei de a face față atacurilor aeriene pe care Rusia le execută zilnic, în număr mare, împotriva orașelor și a obiectivelor energetice. Practic, dorința lor cea mai mare era – și este și acum – să repare și să mențină supraviețuirea sistemului energetic, pe cât se poate, și să-și apere țara antiaerian. E vorba de capacități antiaeriene care să le permită practic să respingă atacurile care vin pe această cale dintre Rusia.
„Dacă ar fi să-mi fi rămas ceva în minte după vizita asta, a fost aprecierea deosebită pentru societatea românească, pentru românii care i-au ajutat pe vecinii ucraineni”
Anca Grădinaru: Noi ce putem face, concret, în acest sens? Noi, ca stat?
Dan Neculăescu: Nu aș vrea să intru în subiectul acesta. Este un efort aliat în momentul de față, coordonat, care se derulează pe canale bilaterale, o chestiune despre care nu cred că este momentul să vorbim. Și nici nu am foarte multe să vă spun.
Un lucru este cert, România și sprijinul multidimensional al țării noastre, începând cu cel umanitar, terminând cu cel economic… ați evocat grânele din Marea Neagră… sunt foarte importante. Să nu uităm că este important pentru Ucraina să poată exporta acele grâne, dar și pentru întreaga lume, pentru ca anul viitor să poată beneficia de materie primă pentru hrană. Tot ce facem noi în momentul de față este extrem de important. Încă o dată, cred că dintre toate, dacă ar fi să-mi fi rămas ceva în minte după vizita asta, a fost aprecierea deosebită pentru societatea românească, pentru românii care i-au ajutat pe vecinii ucraineni.
Anca Grădinaru: Miercuri a fost un nou atac dur din partea Rusiei, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a inițiat un fel de campanie în Uniunea Europeană: donați generatoare pentru Ucraina. Nu știu, e ceva similar poate și la NATO pentru ajutorarea Ucrainei din acest punct de vedere? Chiar dacă vorbim de situații civile, dar de energie au nevoie și pentru a se apăra, nu doar pentru a avea căldură în case.
Dan Neculăescu: Absolut. De altfel, la summitul de la Madrid, aliații au adoptat un pachet de sprijin pentru Ucraina, un pachet destul de consistent, care conține sprijin neletal, desigur, și care vizează toate zonele de creștere a rezilienței. Și aici vorbim de tot felul de materiale, de la combustibil, corturi, materiale pentru iarnă… toate aceste instrumente care ajută Ucraina în momentul de față să reziste mai mult.
De altfel, o discuție despre implementarea acestui pachet vom avea și la București, să vedem stadiul și ce s-a realizat față de ce am convenit la Madrid. În consecință, și NATO contribuie semnificativ, aș spune, la acest efort de apărare al Ucrainei.
„Este vorba despre un moral foarte ridicat. Și o determinare la nivel național să lupte în continuare”
Anca Grădinaru: Mulți se miră de capacitatea și de voința incredibile de luptă ale ucrainenilor. Pe front sunt inclusiv mii de femei ucrainence, sunt oameni care au meserii fără nicio legătură cu armata, sunt IT-iști, profesori, muzicieni, sunt scriitori. Știți cumva cum reușește Ucraina să facă această rotire a forțelor astfel încât să aibă în zonele fierbinți tot timpul forțe?
Dan Neculăescu: Cred că aici este vorba despre un moral foarte ridicat. Și o determinare la nivel național să lupte în continuare. Iar asta este practic forța motrice a întregului efort ucrainean la acest moment. Și asta îi face atât de eficienți în luptă, atât de rezistenți și atât de uniți în lupta lor împotriva agresorului.
Anca Grădinaru: Ucraina este partener NATO de dinainte de invazia Rusiei, din câte știu și citeam recent o știre care spunea că – de exemplu – în ultimii ani, în Marea Britanie, Alianța a antrenat aproximativ 30.000 de militari ucraineni. Acum, Marea Britanie, Polonia și alte țări și chiar Uniunea Europeană a decis să antreneze în statele proprii cred că 15.000 de militari. România participă la aceste misiuni?
Dan Neculăescu: Eu am să vă spun că recent s-a semnat un memorandum între România și NATO prin care România va antrena reprezentanți ai sistemului de urgență din Ucraina, e vorba de 197 de ucraineni, care sunt primii care răspund la situațiile de criză. Aceștia vor primi asistență în România nu numai pentru a face față unor situații de criză dar și pentru a-i învăța pe alții să răspundă unor situații de criză.
„Aliații discută modalități să acționeze împreună astfel încât industria de apărare să poată produce în viitor necesarul pentru apărarea Alianței”
Anca Grădinaru: La Summitul NATO de la Madrid s-a hotărât, de asemenea, printre multe alte lucruri, accelerarea fabricării de muniție, de echipamente militare – inclusiv pentru a reumple depozitele statelor membre care au trimis ce aveau disponibil în Ucraina. Cum merge acest proces? E o decizie NATO, de aceea vă întreb.
Dan Neculăescu: Nu este o decizie… Este o decizie NATO ca aliații să-și reunească forțele pentru că, într-adevăr, acest război a arătat un lucru foarte important: muniția și stocurile de muniție pe care fiecare le are în depozit, uneori nu sunt suficiente în condițiile unui conflict de înaltă intensitate.
Și atunci s-a văzut și în Ucraina. În consecință, Alianța a luat decizia ca aceste stocuri să fie bine asigurate astfel încât, dacă vorbim despre apărarea Alianței, să nu existe niciun fel de probleme. Și, în consecință, decizia a plecat în principal de la dorința ca Alianța să răspundă mult mai eficient oricărui risc în viitor și de aici discuția s-a dus către nevoia de a asigura stocurile. Sigur, acestea există, dar în prezent aliații discută modalități să acționeze împreună astfel încât industria de apărare să poată produce în viitor necesarul pentru apărarea Alianței.
„România discută cu toți aliații interesați în acest sens”
Anca Grădinaru: În acest moment România discută cu alți aliați pentru a produce, pentru propria apărare, implicit a NATO, dar în primul rând pentru propria apărare, muniția în țară?
Dan Neculăescu: Pot să vă spun că România discută cu toți aliații interesați în acest sens.
Anca Grădinaru: Vă întreb concret dacă să ne așteptăm la semnare de contracte, pentru că noi venim după o perioadă în care industria
noastră autohtonă, în parte, a ruginit.
Dan Neculăescu: Cred că este prea devreme să spunem semnare de contracte. Discuțiile acestea aliate despre care vorbiți de fabricarea în comun sau de a comanda în comun sunt încă într-o fază incipientă. Nu sunt așa de ușoare pentru că presupun stocuri pentru o perioadă foarte lungă de timp, presupun foarte multe probleme financiare și legale, în consecință, discuțiile sunt încă în derulare și nu aș putea să vă spun că mâine se va semna un contract. Cert este că aliații sunt preocupați și se fac pași în sensul acesta.
„Toate aceste capacități care vin în România vin în fapt ca să consolideze flancul estic”
Anca Grădinaru: Aș aduce puțin în discuție o cerere pe care recent secretarul de stat în Ministerul român al Apărării – doamna Simona Cojocaru – a făcut-o. A vorbit expres la o reuniune internațională, în urmă cu câteva săptămâni, despre necesitatea consolidării sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă a NATO. Știm că noi avem sistemul PATRIOT – o parte din aceste facilități contractate cu Statele Unite ale Americii au venit, calendarul este în curs, nu au venit toate aceste facilități. Din câte știu, și militarii francezi au adus un sistem de apărare când au venit în țară. Întrebarea ar fi dacă ați cerut concret aliaților mai multe sisteme de apărare antiaeriană în afară de ceea ce am menționat deja acum.
Dan Neculăescu: Vă spun că nici nu a fost nevoie să le cerem. În programul de sprijin pentru tot flancul estic, aliații și-au asumat aducerea de astfel de capacități în statele din flancul estic. Deci, ceea ce ați văzut și ați informat despre Franța – care a adus astfel de capacități, Spania – a adus un radar.
Toate aceste capacități care vin în România vin în fapt ca să consolideze flancul estic. Este, de fapt, un angajament aliat în acest sens. Deci nu a fost nevoie să cerem explicit, ci a fost și este exprimarea unei solidarități aliate.
Anca Grădinaru: Și vă întreb – sunteți diplomat de carieră, dar ați fost în zone de război și nu o singură dată – este suficient ce avem acum dacă, în caz de urgență, va trebui să ne apărăm?
Dan Neculăescu: Haideți să vă spun ceva: când a început războiul în Ucraina, cred că nimeni nu miza ca Ucraina să reziste. Foarte mulți analiști militari și nu numai îi dădeau Ucrainei câteva zile. Și, totuși, ne aflăm la nouă luni. Așa că întrebările de predicție în caz de război sunt foarte greu de răspuns.
Este foarte dificil în acest moment să poți estima cu exactitate dacă ceea ce avem este suficient. Depinde foarte mult de intensitatea și de modul în care se duce războiul. Important este să existe o preocupare în acest sens, să existe o discuție în Alianță și împreună să ne pregătim pentru ce e mai rău.
„Suntem printre acei aliați care au înțeles nevoia de a crește bugetul de Apărare”
Anca Grădinaru: Contractul pentru cumpărarea a patru corvete și modernizarea Fregatelor Regina Maria și Regele Ferdinand cu asocierea Naval Group este blocat – nu mai știm ce se întâmplă cu el. Ultima oară au vorbit ultimii miniștri ai Apărării acum câteva luni. Este un contract abandonat sau România încă încearcă să-și procure capabilități pentru forțele navale, care la noi sunt cel mai prost echipate?
Dan Neculăescu: România face demersuri pe toate dimensiunile pentru a-și crește… Avem un buget care a crescut la Apărare, ceea ce este îmbucurător. Suntem printre acei aliați care au înțeles nevoia de a crește bugetul de Apărare. România depune eforturi active în sensul achiziționării de tehnică modernă și, de asemenea, de a aduce și de a exprima solidaritatea din partea aliaților pe teritoriul nostru.
Nu pot să mă pronunț despre acest contract pentru că este o chestiune care, sigur, nu intră în aria noastră de competență. Pot, însă, să vă asigur că România împreună cu aliații discută despre aceste lucruri. Deci chestiunea de dotare, chestiunea de răspuns la risc, chestiunea de solidaritate aliată, chestiunea de active și echipamente militare care să vină în România este în curs de derulare.
„Marea Neagră a crescut în importanță și a ajuns să fie în conceptul strategic în Articolul 45 sau Paragraful 45 – figurează ca zonă de interes strategic pentru Alianță”
Anca Grădinaru: Ați cerut la NATO sporirea acestui ajutor – vorbesc despre sprijin maritim în Marea Neagră – pentru că este o problemă pe care am mai ridicat-o în interviuri, inclusiv cu Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la NATO. Domnia sa mi-a confirmat că e o preocupare la Comandamentul Forțelor Întrunite. Întrebarea este: am cerut expres ca în Marea Neagră să avem niște facilități NATO? Dar în același timp, în situația în care Convenția de la Montreux nu permite intrarea navelor pe timp de război și nici staționarea.
Dan Neculăescu: Noi am cerut la NATO ca NATO să-și edifice o strategie privind Marea Neagră și am lucrat în acest sens. Practic, Marea Neagră a devenit un punct de atenție pe harta NATO în contextul în care România a aderat la NATO în 2004. De atunci și până acum, Marea Neagră a crescut în importanță și a ajuns să fie în conceptul strategic în Articolul 45 sau Paragraful 45 – figurează ca zonă de interes strategic pentru Alianță.
Aceste cuvinte trebuie să fie și implementate. În consecință, în prezent noi asta facem. Nu este o chestiune de a cere armament sau prezență militară, este o chestiune de a avea o abordare coerentă față de Marea Neagră, unitară din partea NATO, care să prezinte toate elementele de securitate și pentru România. Asta este în derulare. Nu este un proces ușor pentru că interesele și situația de securitate în Marea Neagră sunt extrem de dificile în momentul de față. În consecință, este un proces gradual.
Am ajuns în situația în care Marea Neagră este strategică și este importantă pentru NATO. De altfel, Ministeriala de care vorbim se ține în România pe malurile Mării Negre. În consecință, toate aceste aspecte fac parte din jocul diplomatic care aduce Marea Neagră cât mai aproape și cât mai mult pe masa aliaților în perspectiva unei strategii.
„Prezența consolidată terestră în România este o chestiune importantă”
Anca Grădinaru: Dar despre această strategie înțeleg că se vorbește și se va vorbi și marți și miercuri la București?
Dan Neculăescu: Se vorbește despre Marea Neagră în general, care cuprinde foarte multe dimensiuni. Se vorbește despre ideea că Alianța trebuie să fie angajată în Marea Neagră, trebuie să fie atentă față de evoluțiile din Marea Neagră și trebuie să răspundă la toate riscurile și amenințările pe care le percepe din Marea Neagră.
Anca Grădinaru: Aceasta este problema. Cum să răspundă dacă avem niște convenții și dacă avem jumătate din Mare militarizată de Rusia? Aceasta este chestiunea.
Dan Neculăescu: Chestiunea nu trebuie să fie un răspuns pe Mare. Sunt foarte multe alte metode de a răspunde la o situație de risc. Deci nu trebuie neapărat să vedem un răspuns ca fiind o prezență militară exclusivă în Marea Neagră.
Răspunsul la riscurile pe care le semnalăm din Marea Neagră sunt pe mai multe dimensiuni. Până la urmă, să fim foarte clari: prezența consolidată terestră în România este o chestiune importantă. Dotarea cu capacități antiaeriene, despre care vorbeam. Toate aceste aspecte vin să răspundă la riscurile pe care le vedem din Marea Neagră.
Până la urmă, ce se întâmplă în Marea Neagră: se trag rachete de croazieră către Ucraina. În consecință, apărarea antiaeriană și răspunsul la riscurile din Marea Neagră poate fi o apărare antiaeriană consolidată la care România lucrează și la care aliații ne ajută în acest sens.
„Vorbim despre foarte multe domenii în care putem ajuta Republica Moldova. La Madrid s-a adoptat un pachet, iar acum pachetul acesta trebuie să fie implementat”
Anca Grădinaru: Nu aș vrea să încheiem subiectul Reuniunii de la București fără să discutăm și despre Republica Moldova care este invitată în premieră la o Reuniune a Miniștrilor de Externe NATO. La Summitul de la Madrid, Alianța a decis să acorde sprijin chiar și practic Republicii Moldova și nu numai. Vă întreb dacă ne puteți spune ceva concret despre acest sprijin și ce se va discuta cu ministrul de Externe din Republica Moldova, țară care este și ea într-o situație cruntă.
Dan Neculăescu: Aliații au înțeles de la început că războiul Rusiei împotriva Ucrainei are implicații pentru toate statele din regiune. În consecință, după îngrijorarea și sprijinul important pe care îl acordăm Ucrainei, focusul s-a pus și pe partenerii vulnerabili – și aici avem Georgia, Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina, Balcanii de Vest.
Încă o dată, fac o paranteză: Marea Neagră și Balcanii de Vest figurează în acel Paragraf 45 ca fiind zone de importanță strategică. Iată că, la București avem practic Ucraina, Georgia și Republica Moldova – o zonă extinsă a Mării Negre și Bosnia-Herțegovina care reprezintă Balcanii de Vest.
Revenind, da, principala îngrijorare sau principala atenție a aliaților a fost să crească reziliența partenerilor. Asta este foarte important în aceste momente în care vedem că Republica Moldova se confruntă cu multiple riscuri. În consecință, la București se vorbește despre modalitățile și despre modul în care Alianța poate să sprijine creșterea rezilienței și aici vorbim despre foarte multe domenii – de la instruire, de la domenii din zone de programare strategică, de la inclusiv chestiuni de sprijin care sigur nu sunt militare, sunt neletale.
Vorbim despre foarte multe domenii în care putem ajuta Republica Moldova. Vreau să înțelegeți că la Madrid s-a adoptat un pachet, iar acum pachetul acesta trebuie să fie implementat. Practic, Ministeriala noastră vine într-un moment în care au fost și au avut loc discuții între NATO și statele partenere tocmai pentru a identifica aceste domenii. Acesta este este momentul în care practic vom discuta cu partenerii ce își doresc cel mai mult, cu ce putem ajuta – sigur, în măsura în care aceste lucruri pot fi oferite de NATO și, practic, după această discuție urmează faza de implementare până la Vilnius.
„După atacul Rusiei împotriva Ucrainei, aliații au realizat că cererea noastră este absolut întemeiată și imediat au decis înființarea a încă patru grupuri de luptă în sudul flancului estic. Aceasta a fost decizia imediat după invazie”
Anca Grădinaru: Pentru că ați menționat despre implementare, NATO a decis să avem și în România un grup de luptă după nenumărate insistențe ale României, insistențe care au fost ani de zile și avem acest grup – sute de militari francezi, militari belgieni, de asemenea din Olanda la Cincu. Care este calendarul operaționalizării acestui grup de luptă? Și v-aș întreba pentru că președintele american Joe Biden a anunțat la Madrid că poate fi lărgit. În ce condiții se va extinde acest grup de luptă?
Dan Neculăescu: Aș vrea, dacă îmi permiteți, să adresez de la început discuția – ați spus că de mulți ani România cerea acest grup de luptă.
Anca Grădinaru: Cred că din 2014.
Dan Neculăescu: Practic, în 2014 a fost primul impact de securitate, atunci când am avut de-a face cu anexarea ilegală a Crimeii și aliații au înțeles că Rusia va continua să fie asertivă și agresivă și că trebuie să existe un răspuns.
Din 2014 până în 2016, răspunsul a fost pe două dimensiuni: s-au creat patru grupuri de luptă în partea nordică a flancului estic și un construct de apărare cu o prezență semnificativă militară în partea de sud a flancului estic care ne privește și pe noi, dar care nu avea forma unui battle group.
Problema noastră a fost că noi am dorit întotdeauna – și cred că am avut foarte multă dreptate – să existe o coerență pe flancul estic. Ați auzit în foarte multe discursuri, inclusiv la nivelul Ministerului de Externe, că este nevoie de coerență pe flancul estic. Asta ne-am dorit, să existe o singură măsură pentru securitatea nordului și sudului flancului estic, care să permită și o coordonare mai bună.
Și astfel, după atacul Rusiei împotriva Ucrainei, aliații au realizat că cererea noastră este absolut întemeiată și imediat au decis înființarea a încă patru grupuri de luptă în sudul flancului estic. Aceasta a fost decizia imediat după invazie.
La Madrid am decis că acest construct de opt grupuri de luptă pe întreg flancul estic este, de fapt, soluția cea mai bună de a face față oricăror riscuri. Însă, au fost discuții dacă numărul, nivelul de batalion pe care îl are grupul de luptă este suficient să răspundă riscurilor pe care le vedem în vecinătatea noastră.
Anca Grădinaru: Care în România înseamnă maximum 1500 de militari.
Dan Neculăescu: Exact. Analiza a arătat că este nevoie de mai mult din două motive: o dată pentru a asigura o apărare consistentă, dar și pentru a descuraja. În consecință, la Madrid s-a decis ca aceste grupuri la nivel de batalion să crească la nevoie la nivel de brigadă.
Când spun să crească la nivel de brigadă, sigur, nu are loc o creștere automată. Creșterea asta e o chestiune care trebuie construită în timp. Îți trebuie un comandament adecvat, exercițiu, îți trebuie să aduci unități din statele care contribuie la grupul de luptă așa cum vedem că se întâmplă, îți trebuie exersare în teren, comandă și control – concept important. Îți trebuie foarte multe lucruri care se creează în timp.
Calendarul ar fi, în momentul de față, ca la următorul Summit de la Vilnius din vara anului viitor să avem operaționalizarea completă a acestui grup de luptă. Deci, rețineți: grupul acesta de luptă s-a constituit în România în primăvara anului acestuia și într-un an și un pic el trebuie să fie operațional deplin.
Anca Grădinaru: Deci până în iunie-iulie trebuie să fie apt de luptă.
Dan Neculăescu: Da, exact. Și ceea ce vedem în zilele acestea cu tehnică militară care vine în România, care se dislocă la Cincu, face parte din acest efort de a operaționaliza grupul astfel încât în vara aceasta să aibă tot ce-i trebuie, din toate punctele de vedere, să fie apt de lucru.
„Ceea ce am văzut în Ucraina și ceea ce vedem în continuare este o lecție extrem de puternică pentru toată lumea, nu numai pentru România, ci pentru întreg flancul estic, pentru întreaga Alianță”
Anca Grădinaru: Aici nu pot să nu vă întreb de problemele tehnice invocate de diferiți foști comandanți militari inclusiv americani care spuneau să ne construim poduri mai rezistente sau să le reparăm pe cele vechi; drumurile. Pentru că dacă am avea o infrastructură de transport mai bună, ar putea aduce mai mult și tehnică mai grea.
Dan Neculăescu: Da, dar cred că aceasta este una dintre lecțiile importante ale acestui conflict – ceea ce am văzut în Ucraina și ceea ce vedem în continuare este o lecție extrem de puternică pentru toată lumea, nu numai pentru România, ci pentru întreg flancul estic, pentru întreaga Alianță și am văzut o întreagă îngrijorare și o determinare ca toate aceste goluri sau minusuri să fie abordate și rezolvate.
Anca Grădinaru: Știți concret să se repare poduri la noi, inclusiv pentru acest scop? Pentru că noi vedem că pe calea ferată, într-adevăr, sunt niște lucrări ample în cadrul PNRR-ului.
Dan Neculăescu: Vreau să vă spun un lucru: unul dintre obiectivele cele mai importante ale consolidării apărării și securității se realizează prin mobilitate militară. Dacă nu poți să aduci rapid din vest către est sau din est către vest, în funcție de situație, să muți aceste echipamente sau măcar să le disloci temporar în locul unde ai nevoie de ele, eficiența ta în luptă este mult afectată. În consecință, probabil – și sper – că sub această egidă a necesității creșterii mobilității militare, lucrurile acestea să se rezolve.
Anca Grădinaru: Mulțumesc foarte mult și succes la Reuniunea de marți și miercuri!
Dan Neculăescu: Vă mulțumesc foarte mult!
Interviul video poate fi urmărit aici:
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
