La București, are loc pe 29 și 30 noiembrie, pentru prima dată de când România este membră NATO, reuniunea miniștrilor de Externe din Alianța Nord Atlantică. Este cel mai important eveniment NATO organizat de România din 2008, când la București a avut loc unul dintre summiturile Alianței. Înainte de reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO, la București, va fi organizată, între 27 și 29 noiembrie, Reuniunea Liderilor de la Munchen, o conferință internațională de securitate la care vor participa aproximativ 75 de lideri politici, militari și din societatea civilă din toată lumea.
Cu această ocazie, înainte de plecarea spre România, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, ES Julianne Smith, a acordat un interviu Radio Europa FM.
Anca Grădinaru a întrebat-o pe Ambasadoarea SUA la NATO dacă, în caz de nevoie, Statele Unite sau alt stat din NATO ar putea vinde sau dona nave militare României, dat fiind că Forțele Navale ale României au dotări deficitare, dacă populația României ar trebui să fie pregătită pentru un eventual conflict militar dar și pentru a face față propagandei.
Iată cele mai importante răspunsuri.
Julianne Smith: România este o țară care face parte din Alianța NATO care și-a îndeplinit ținta referitoare la cheltuielile de apărare
Anca Grădinaru: România pare să aibă ceva probleme cu propria capacitate de a se apăra cu propriile mijloace, singură, până ce NATO va disloca capabilități, în caz de urgență. Probabil știți că nu avem nave militare. Cum apreciați dumneavoastră capacitatea noastră de a ne apăra singuri, pentru cel puțin 5 zile, judecând după capacitățile de apărare aeriană, navală? România nu are nici nave militare noi. În plus, recent, secretarul de stat în Ministerul Român al Apărării, Simona Cojocaru, a vorbit expres despre necesitatea consolidării sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă a NATO. Statele Unite sau alt stat aliat intenționează să trimită în România un alt sistem de apărare antirachetă, exceptând sistemul pe care România l-a cumpărat deja din țara dumneavoastră, mă refer la sistemul Patriot, și exceptând sistemul pe care Franța l-a trimis deja în România odată cu trupele franceze?
Julianne Smith, Ambasadorul SUA la NATO: Mai întâi, dați-mi voie să spun câteva lucruri. România este o țară care face parte din Alianța NATO care și-a îndeplinit ținta referitoare la cheltuielile de apărare. Aliații ar fi trebuit să cheltuie 2% din produsul lor intern brut pentru apărare națională și România a atins acest obiectiv. Apreciem foarte mult asta. De asemenea, am remarcat că România și-a propus să aloce chiar mai mult pentru apărare, 2,5% din produsul intern brut pentru apărare în anii următori și felicităm aceste eforturi. Așa că abia așteptăm să lucrăm în continuare cu România ca parteneri, să vedem cum pot fi folosite aceste resurse.
În al doilea rând, aș spune că după 24 februarie, toți aliații din NATO au strâns rândurile, pentru a încerca și de a pune în practică modalități de a întări flancul estic. Vă reamintiți, după ce Rusia a intrat în Crimeea, în 2014, am creat 4 batalioane multinaționale în cele trei state baltice și în Polonia. Dar după ce Rusia a intrat iar în Ucraina, în acest an, am dublat numărul batalioanelor multinaționale. Acum, avem un batalion multinațional în România, avem forțe din Franța acolo, după cum ați putut vedea. Și avem și o prezență americană dislocată în România. Toate aceste forțe sunt gândite să poată fi adaptate la nivel de brigadă în cazul unei potențiale crize.
Am făcut mulți, mulți pași de la summitul NATO de la Madrid, la începutul acestei veri, și vom continua să sprijinim nevoile aliaților, pe flancul estic, pentru a fi siguri că îngrijorările lor legitime în ceea ce privește securitatea sunt tratate adecvat.
Nevoile și capacitățile țărilor NATO din regiune
Anca Grădinaru: Care sunt nevoile acum, în această parte a regiunii?
Julianne Smith, Ambasadorul SUA la NATO: Depinde. Este greu să vă dau un exemplu anume pentru fiecare aliat NATO. Avem aliați pe flacul estic care au forțe terestre fabuloase, altele au forțe aeriene extraordinare, altele au capabilități maritime. Dar ce face SACEUR (n.r. Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa) în colaborare cu Ministerul Apărării din fiecare țară este ca, mai întâi de toate, să realizeze o evaluare pentru a vedea de ce dispune fiecare aliat în parte pentru ca mai apoi, NATO să completeze acele capabilități și să le întărească. Am văzut aliați care au trimis forțe terestre în estul Europei, forțe aeriene și în unele cazuri, forțe navale. Iar acesta va fi un proces în desfășurare, la care vom continua să lucrăm pe măsură ce ne apropiem de viitorul summit NATO, de la Vilnius.
Anca Grădinaru: Putem vorbi puțin despre Marea Neagră? Pentru că în România, contractul pentru achiziționarea de nave militare, pe care România intenționa să-l semneze cu Naval Group, din Franța, este blocat de mulți ani. Iar din cauza Convenției de la Montreux, pe timp de război, navele militare din țările non riverane Mării Negre nu pot intra și staționa. Știm cu toții că o parte din Marea Neagră e ocupată acum de Rusia. Există vreo posibilitate ca Statele Unite sau altă țară să vândă imediat sau să doneze, în caz de urgență, nave militare, pentru o mai bună protecție în această parte a NATO?
Julianne Smith, Ambasadorul SUA la NATO: Aveți dreptate. În timp ce războiul evoluează, este extrem de dificil dacă nu chiar imposibil să ai acces la Marea Neagră. Iar asta e o consecință directă a agresiunii Rusiei în Ucraina. Marea Neagră rămâne o zonă de interes și cred că este important că acum toți miniștrii de Externe ai NATO vin la București pentru următoarea reuniune. Suntem toți nerăbdători. Marea Neagră va continua să fie un subiect asupra căruia ne concentrăm și vom continua să evaluăm aceste nevoi de securitate maritimă pe care le-ați subliniat. Nu am o știre de tipul breaking news, știu că aceasta este o preocupare pentru SACEUR (n.r. Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate în Europa), pentru NATO în ansamblu, iar aici mă refer inclusiv la Secretarul General al NATO (n.r. Jens Stoltenberg).
Julianne Smith: Mobilitatea militară este un element cheie pentru cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO
Anca Grădinaru: Sunt mai mulți foști comandați militari, inclusiv din Statele Unite, care au spus, de mai multe ori, că România are probleme cu infrastructura veche, de transport, poduri și drumuri vechi, iar din cauza acestor probleme, ar putea apărea dificultăți în mutarea unor capabilități NATO sau americane aici. Ați discutat despre asta cu autoritățile române, poate cu Ministerul Apărării sau chiar cu Guvernul?
Julianne Smith, Ambasadorul SUA la NATO: Este un subiect de discuție care este parte a dialogului atât de aici, la cartierul general al NATO, cât și la nivelul Uniunii Europene de câțiva ani încoace. La începutul încercării de anexare a Peninsulei Crimeea, în 2014, toți aliații și-au revizuit abilitatea de a muta rapid capabilități din vestul Europei în estul Europei. Și făcând asta, am realizat că în unele cazuri, există și anumite provocări, fie că vorbim de poduri prea vechi, ori căi ferate care necesită îmbunătățiri. Și aceasta este o parte interesantă la care se lucrează. Îi spunem „mobilitate”, e un termen generic. Mobilitatea militară este un element cheie pentru cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO și va fi o parte cheie și în viitor. Nu sunt îngrijorată până acolo încât să cred că s-ar putea să se ajungă în situația în care aliații să nu poată ajuta alți aliați într-o criză. Cred însă că este o provocare care merită să fie tratată cu atenție, dar nu aș considera-o ca fiind o incapacitate serioasă.
Anca Grădinaru: Ați avea un sfat pentru autoritățile române pentru a putea fi mai bine pregătite în caz de urgență?
Julianne Smith, Ambasadorul SUA la NATO: Sfaturile noastre, care sunt pentru toți aliații, sunt să continuăm să rămânem uniți în a ajuta Ucraina! Trebuie să continuăm să investim în apărarea proprie, națională, iar România a făcut asta din nou. Trebuie să construim reziliență! De asemenea, trebuie să avem noi capabilități în noi domenii, în perspectiva provocărilor viitoare, precum cele cibernetice sau spațiale! Și trebuie să ne uitam la chestiuni fundamentale, după cum ați spus, la importanța capacității de a muta forțe rapid în aceste țară, în situația unei crize. Așa că vom rămâne în legătură apropiată cu partenerii români, România este un aliat puternic și capabil, și știu că relațiile noastre bilaterale vor continua să meargă bine.
Ana Grădinaru: Ați recomanda pregărirea populației din România pentru un conflict militar și de asemenea, pentru contracararea propagandei Rusiei aici, în această parte a Europei și mai ales în România?
Julianne Smith, Ambasadorul SUA la NATO: E corect să ridicați această chestiune, dezinformarea. Este un instrument familiar, specific Federației Ruse. Forțelor rusești le place să lanseze știri false, să reclame situații care nu sunt reale – fie legat de Alianță, fie legat de un stat membru al Alianței, cum ar fi SUA sau România. Am devenit și noi mai buni în ceea ce privește contracararea acestor metode de dezinformare, îi provocăm pe cei care lansează știri false, prezentăm fapte concrete. Am făcut mulți pași în interiorul Alianței pentru a împărtăși informații, a fost un punct important al strategiei noastre. Să aducem aliații împreună, să fim siguri că avem același punct de vedere. Vom continua să luptăm cu dezinformarea, este tactica hibrid pe care se bazează Rusia dar vom face tot ce ne stă în puteri pentru a crește capacitățile noastre pentru a contracara aceste atacuri hibride.
Interviul video poate fi urmărit aici:
Citește și: Ambasadorul Romaniei la NATO: „Ucrainenii vor să lupte până iși recapătă toate teritoriile” | INTERVIU
