Potrivit unui bilanţ provizoriu, 23 de ostatici şi 32 de răpitori au murit în Algeria.
Numeroşi muncitori străini ai complexului energetic, asediat timp de 4 zile de terorişti, rămân de negăsit.
Președintele francez, Francois Hollande, a luat apărarea militarilor algerieni, considerând că asaltul lor a fost ‘cel mai potrivit’ răspuns dat situaţiei de criză. Liderul de la Paris a deplâns faptul că ostaticii au fost ‘asasinaţi cu laşitate’, lucru care constituie, în opinia sa, ‘un argument suplimentar’ al acţiunilor ‘împotriva terorismului’.
La rândul său, premierul britanic, David Cameron, a declarat că ‘nu există nicio justificare pentru a curma vieţi nevinovate. Determinarea noastră este mai puternică decât oricând pentru ca, împreună cu aliaţii noştri din întreaga lume, să eradicăm acest flagel și să înfrângem terorismului și pe cei care-l încurajează’.
Printre morți se numără și un român, după cum au anunțat autoritățile de la București. Alți 4 sunt teferi.
Consecințele crizei ostaticilor din Algeria vor fi analizate într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc pe 5 februarie. România este hotărâtă să rămână alături de aliați în lupta contra terorismului internațional.
Teroriștii cereau Franței să își retragă avioanele militare și trupele din Mali, stat vecin unde armata se luptă cu rebeli islamiști, afiliați Al Qaida, care încearcă să răstoarne regimul.
Forțate de criza ostaticilor din Algeria, capitalele Uniunii Europene s-au declarat solidare Parisului și au anunțat că vor trimite o misiune comună în Mali care să pregătească trupele armate.
Statele Unite ale Americii au anunțat, de asemenea, că vor lupta cu teroriștii, indiferent unde aceștia s-ar afla.
