Istoricul Adrian Cioflâncă și Alexandru Florian – director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” – au fost invitații lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM” de luni seara. 11 noiembrie marchează cei 20 de ani de la adoptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru studierea Holocaustului în România, pe baza căruia România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust. Ce efecte are în România raportul adoptat în urmă cu 20 de ani.
Alexandru Florian – director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”: „În 2009, s-a construit și s-a inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului”
Marcel Bartic: Cum apreciați efectele pe care adoptarea raportului le-a avut pentru societatea românească în ultimele decenii? S-a schimbat ceva?
Alexandru Florian: „S-au schimbat destule. Pot să adaug că mai sunt încă destule și de făcut și de continuat, dar am să amintesc doar câteva schimbări macro: în primul rând s-a înființat acest Institut Național de Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, care are obiectiv principal de activitate să dezvolte studiile de istoriografie legate de perioada respectivă. În același timp să construiască și programe educaționale sau memoriale adresate diferitelor segmente sociale. În 2009, s-a construit și s-a inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului – o incintă memorială în București, care este un spațiu public și care este un memorial organizat și finanțat de către statul român”.
Alexandru Florian: „Există ziua de 9 octombrie, ca Zi Națională de comemorare a victimelor Holocaustului”
Alexandru Florian: „Au existat, de asemenea, diverse strategii de politică educațională – în primul rând organizarea de activități educaționale sau discipline specializate de istorie în învățământul preuniverstar; la început ca un curs opțional, apoi din 2023 există o disciplină obligatorie la clasa a XI-a „Istoria Evreilor: Holocaustul”. Există ziua de 9 octombrie, ca Zi Națională de comemorare a victimelor Holocaustului, zi în care și în școli se pot organiza activități memoriale extracurriculare. Se organizează ceremonii oficiale de comemorare a victimelor din România”.
Alexandru Florian: „Există un proiect de muzeu național de istoria evreilor și al Holocastului din România – este în faza de proiectare”
Alexandru Florian: „Există un proiect de muzeu național de istoria evreilor și al Holocastului din România – este în faza de proiectare a imobilului acolo undeva va fi muzeul respectiv. Există o legislație care exista și înainte, în 2002, dar acest raport a întărit-o simbolic, legată o legislație căreia eu îi spun legislație memorială și care interzice, de fapt, pe spațiul public manifestările de negare a Holocaustului sau de promovare a memoriei criminalilor de război, a simbolisticii legate de mișcările de extremă dreapta fasciste”.
Alexandru Florian: „Aș mai putea să amintesc toate tipăriturile, volumele, studiile, creațiile artistice care s-au realizat în această perioadă”
Alexandru Florian: „Și, de asemenea, aș mai putea să amintesc toate tipăriturile, volumele, studiile, creațiile artistice care s-au realizat în această perioadă și aș încheia enumerarea prin accea că într-adevăr Raportul Wiesel a deschis acest domeniu al cercetării Holocaustului și al răspândirii cunoștințelor despre istoria noastră recentă în diferite modalități societatea românească.
S-au făcut filme, s-au făcut piese de teatru, s-au făcut expoziții de artă cu tematica respectivă și în același timp ceea ce s-a realizat e că negarea Holocaustului – care era destul de prezentă până atunci chiar și în Parlamentul României – azi cu excepția forțelor sau a forțelor politice sau civice sunt de extremă dreapta, mesajul negaționist sau de eroizare a lui Antonescu nu îl mai întâlnim în instituțiile publice din România”.
Istoricul Adrian Cioflâncă: „Nu mi se pare că în universitățile din România subiectul este abordat cum se cuvine”
Pe de altă parte, spune istoricul Adrian Cioflâncă, există o rezervă inclusiv în spatiul academic în legătură cu subiectul Holocaustului în România.
Istoricul Adrian Cioflâncă: „Dacă vorbim despre situația pe care o cunosc cel mai bine, cea a Universității din Iași, la Facultatea de Istorie exista la un moment dat un Master de Istoria Evreilor și a Holocaustului, care între timp a fost desființat. Nu mi se pare că în universitățile din România subiectul este abordat cum se cuvine. În general, facultățile de Științe Politice sunt mai atente decât cele de Istorie la acest subiect și e o discuție de purtat de ce în lumea istoricilor încă există reticență pe acest subiect”.
În România, Holocaustul a însemnat deportarea, începând din 1941, în timpul regimului Antonescu, a aproape 300.000 de evrei români, mai ales din nordul Moldovei și Bucovina, deportați în lagăre din Transnistria. Majoritatea au murit de foame, de frig, din cauza bolilor sau împușcați.
Autori: Carmen Zanfir, Liliana Nicolae
Sursa foto: Inquam Photos / Malina Norocea
