Aleksandr Lukaşenko a anunţat, luni, că nu vor avea loc noi alegeri prezidenţiale în Belarus. ”Nu ar trebui niciodată să vă aşteptaţi să fac ceva sub presiune. Nu vor avea loc (noi alegeri)”, a spus liderul de la Minsk.
Alexander Grigoryevich Lukashenko (Lukaşenko)este din 20 iulie 1994 președintele Belarusului, find cel mai logeviv în această funcție dintre toți șefii de stat europeni.
Declarația vine pe fondul unor ample proteste în Belarus.
Sute de mii de oameni au ieșit pe străzi în capitală, La Minsk, și în multe alte zeci de mii în orașe mai mici, pentru a-i cere lui Alexandr Lukașenko să plece de la putere, după 26 de ani.
În weekend, Lukașenko a discutat cu președintele Rusiei, care l-ar fi asigurat că este dispus să-l ajute, inclusiv militar.
Bielorușii i-au cerut demisia președintelui în stradă, pentru a opta zi, însă protestul de ieri a fost cel mai mare din istoria recentă a țării.
Orașe întregi s-au umplut de steaguri alb-roşii folosite în Belarus după destrămarea URSS în 1991, înainte ca Lukaşenko să restabilească în ţară o versiune sovietică patru ani mai târziu.
În Minsk, mai întâi a început un marș de susținere a lui Alexandr Lukașenko, care acum mai bine de o săptămână, ar fi câștigat un nou mandat de președinte, nerecunoscut de Opoziție și contracandidata sa.
Preşedintele Lukaşenko şi-a făcut apariţia în public în faţa susţinătorilor săi pentru a dat asigurări că nu are de gând să demisioneze.
El a acuzat că avioane şi tancuri ale NATO au fost desfăşurate la 15 minute de frontierele ţării.
Alianţa Nord-Atlantică a respins duminică acuzaţiile, precizând că urmăreșete cu atenție ce se întâmplă în Belarus.
Sâmbătă, Lukașenko a discutat cu Vladimir Putin, care i-a spus că îi va trimite sprijin militar dacă va fi necesar.
Kremlinul a precizat că asupra Belarusului se aplică presiune externă, dar nu a menţionat cine face acest lucru. Opoziţia din Belarus intenţionează să nu cedeze.
Maria Kolesnikova, fosta şefă de campanie electorală a candidatului de opoziţie Viktor Babariko, arestat înaintea scrutinului din 9 august, a declarat că astăzi vor fi depuse acuzaţiile penale pentru moartea a doi protestatari şi pentru răspunsul violent al poliţiei şi al forţelor de securitate împotriva protestatarilor şi a prizonierilor.
Cel puțin 4.000 de persoane sunt încă în arest după protestele sângeroase declanşate săptămâna trecută, a spus Kolesnikova. Potrivit informaţiilor apărute în presa din Belarus, nu se ştie unde se află aproximativ 80 dintre persoanele arestate.
