Fosta primă doamnă și secretar de stat Hillary Clinton urmează în mare linia Partidului Democrat și a politicilor președintelui Barack Obama. În schimb, omul de afaceri Donald Trump nu susține multe dintre pozițiile tradiționale ale Partidului Republican.
În politica externă, Clinton este este mai dispusă la intervenții militare și vrea să reevalueze complet politica față de Siria, dar a exclus trimiterea de trupe americane în Irak și Siria.
Donald Trump este mai vehement și dorește resetarea întregii politici externe a SUA, conform sloganului “America First” (Mai întâi America). Mai mult, el crede că aliații Statelor Unite, cum ar fi statele europene membre NATO, ar trebui să plătească pentru protecția militară americană. Angajamentele militare americane ar trebui reduse, iar lupta împotriva terorismului ar urma să fie intensificată. Cât despre relațiile cu Rusia, Donald Trump îl apreciază pe președintele Vladimir Putin.
Păreri complet diferite au candidații în privința închisorii de la Guantanamo – dacă Hillary Clinton o vrea închisă și este împotriva torturării suspecților de terorism, Trump este de părere că trebuie folosită în continuare închisoarea din Cuba, iar waterboarding-ul — tortura prin simularea înecului — ar trebui permis.
Un subiect controversat de-a lungul campaniei electorale, care de altfel a atras proteste la mitingurile prezidențiale, este cel al imigrației.
Hillary Clinton ar urma să deschidă calea spre cetățenia americană celor 11 milioane de rezidenți ilegal în SUA. Trump este la extremă și vrea un zid la granița cu Mexicul, pentru care să plătească partea mexicană, și deportarea în țările lor de origine a tuturor imigranților ilegali, printre care — afirmă el — sunt mulți criminali și violatori. În plus, candidatul republican vrea să le interzică și musulmanilor să intre în SUA.
Hillary Clinton vrea o industrie modernă, inclusiv energia regenerabilă. Donald Trump susține relansarea surselor tradiționale de energie și promite minerilor trimiși în șomaj în statele Virginia de Vest și Kentucky că își vor recăpăta locurile de muncă în extracția cărbunelui.
Un subiect arzător îl reprezintă salariile. Clinton vrea să dubleze salariul minim de la 7,25 la 12 sau chiar 15 dolari pe oră.
Opinia lui Trump în această privință deviază din politica sa privind imigranții. Expulzarea imigranților ilegali va elibera locuri de muncă pentru americani și promite locuri de muncă în industrie, în special în mineritul cărbunelui și exploatarea gazelor de șist. El este de părere că firmele americane ar trebui să producă în SUA, nu în străinătate.
Hillary Clinton nu vrea impozitarea americanilor de rând, ci doar a celor care câștigă peste 250.000 de dolari pe an.
Este și de înțeles că Trump, om de afaceri de succes, are de gând să taie impozitele pentru firme de la 35% la 15% și să plafoneze impozitul pe venit la 33% pentru cei cu câștiguri mari. Salariile mici vor fi parțial sau total scutite de impozitare prin diferite deduceri fiscale.
Sistemul de asigurări medicale generale cunoscut ca Obamacare va fi menținut și chiar extins de Clinton. Viziunea lui Trump nu se îndreaptă nici în acest caz către cetățenii de rând. El a spus că ar desființa sistemul Obamacare și ar crea o piață de asigurări medicale exclusiv private. Contribuțiile la asigurări ar urma să fie deductibile fiscal, iar statele ar urma să se concureze în materie de reducere a costurilor.
Hillary Clinton este împotriva interzicerii avorturilor sau limitării deciziei femeilor de a deveni sau nu mame.
Trump nu pare să fie prea coerent în această privință: dacă inițial și nici el nu susținea avortul, acum spune că avorturile trebuie interzise, cu excepția unor cazuri extreme (viol, incest, riscuri majore de sănătate pentru mamă). La un moment dat, el a susținut că ar trebui cumva pedepsiți atât medicii, cât și femeile care practică avortul; ulterior, el a exclus pedepsirea femeilor.
Căsătoriile între persoane de același sex ar trebui recunoscute legal după părerea lui Clinton, dar nu și după a lui Trump. Ambii candidați sunt însă împotriva discriminării homosexualilor.
Un subiect asupra căruia ambii candidați au aceeași viziune este menținerea pedepsei cu moartea — Clinton vrea doar în cazuri grave, iar Trump în special pentru oricine ucide un polițist.
Clinton crede că dreptul americanilor de a deține și purta arme, conform celui de-al doilea amendament la constituția SUA, trebuie respectat și păstrat, dar condiționat de verificarea antecedentelor celor care vor să cumpere o armă.
Trump, susținut de organizația de lobby National Rifle Association, argumentează că violența armată poate fi combătută cel mai bine dacă mai mulți cetățeni au arme și se pot apăra.
Clinton este împotriva încarcerării masive și a criticat subiectivitatea pe criterii rasiale a forțelor de ordine. Toți polițiștii ar trebui să poarte camere video, pentru a înregistra circumstanțele arestărilor sau uzului de armă.
În ciuda statisticilor care nu arată așa ceva, Trump susține că violența a scăpat de sub control, iar poliția ar trebui să se bazeze pe profiluri etnice sau rasiale în căutarea suspecților. Poliția nu este rasistă și nu trebuie dotată cu camere video, consideră candidatul republican.
